Încercând să-mi fac ordine printre caiete, notițe, fițuici, agende și decupaje de ziar, am dat de niște poezioare. Improvizații de ale mele menite să suplinească pentru băieții mei lirica de grădiniță. Așa zisul învățământ preșcolar de care i-am văduvit, ținindu-i în sânul familiei pentru absolvirea celor șapte ani de acasă!

Pisicuța

Pisicuța pis-pis-pis

Te-am visat azi noapte -n vis

Se făcea că tu dormeai

Și pe mine mă visai!

Motănel

Motănel, motănel

Hai cu mine la castel

Să prindem un șoricel

Motănelul s-a dus

Dar la castel șoareci nu-s

Motănel, motănel

Ai rămas flămând nițel

Cățelușule

Asta e piesa de rezistență! Nu-mi amintesc dacă îmi aparține în totalitate sau e o parafrazare după ceva asemănător, preexistent. Pe internet n-am găsit nimic, dar am înregistrarea poezioarei în interpretarea primului meu născut.

Cățelușule să-mi spui

Unde-i laptele că nu-i

Cine mi-a umblat prin oale

Că le aflu toate goale

Cine-i hoțul? N-ai fi tu?

Dai din coadă zici că nu

Dar ești plin de lapte tot

Și pe labe și pe bot!

Nu sunt capodopere ale genului liric, dar cu siguranță nu seamănă cu Tatăl meu e tractorist, mama-i țesătoare. Deși n-am nimic împotriva meseriilor lor. Doar zic.