După încă o noapte petrecută legănaţi de cântecul roţilor de tren, dimineaţa am ajuns înapoi în gara de Nord. De data asta a fost mai simplu drumul până la cazarmă, în sectorul trei. Am lăsat bagajele cu care venisem şi ne-am dus în Titan, la garsonieră.

Patroana era tot acolo, cocoţată pe pat. Cu greu am reuşit să-mi adun lucruşoarele copilului din jurul ei, pentru că nu s-ar fi urnit din loc, de parcă ar fi fost lipită de pat. Spre intimidare am avut cu noi vreo şase „gealaţi”, fiecare a înhăţat câte un geamantan, căruciorul pliabil, uniformele în sac de nylon, jucării şi vase, tot ce am adunat într-o lună de zile şi am luat autobuzul spre o nouă etapă din viaţa noastră bucureşteană.

În iunie, în sudul ţării deja e o căldură de te poţi rezema de ea! Cum ţineam eu pe braţ un sac cu uniforma de gală, la un moment dat am simţit că e mai moale asfaltul…tocmai călcam pe un costum ce a scurs din sac…

(Din cartea…promisă)