Titlul vă poate afecta emoțional, de aceea persoanele cu naturelul simțitor sunt rugate să parcurgă cele ce urmează cu acordul părinților sau împreună cu familia!

Mi-am permis să glumesc, dar să știți că într-adevăr e vorba despre o Criptă. Denumire destul de ciudată pentru o …tabără, căci despre asta vorbim.

Târgu Mureșul a găzduit în perioada 8-12 august cea de a VI-a ediție a taberei dedicate tinerilor cu origini armenești. Băieți și fete cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani, dornici să-și descopere rădăcinile ”au luat cu asalt” (ca să păstrăm tonul optimist)… un cimitir din oraș!

Ca să înțelegem de ce s-ar duce niște tineri la cimitir, trebuie să ne amintim că printre naționalitățile conlocuitoare în România avem o comunitate veche de aproape un mileniu. Este vorba despre armenii care s-au integrat în comunitățile unde și-au făcut un rost în viață. În zilele noastre mai sunt în jur de 1500 de armeni, potrivit recensemântului din 2011, dintre care câteva sute trăiesc în zonele locuite de maghiari. Astfel ei s-au integrat în cultura maghiară, încercând în același timp să-și păstreze și identitatea etnică.

Acestea fiind spuse avem indiciul pentru tabăra cu nume ciudat. Cripta! Armenii care au trecut la religia catolică înainte de a trece la cele veșnice, au fost înmormântați în cimitirul catolic. Pe cele două laturi ale aleii principale se găsesc morminte, pietre funerare.

”Copiii fac poze despre piatra funerară unde apare un nume armenesc. Aceste imagini, date sunt adunate apoi într-un tabel excel cu nume, prenume, data nașterii, data decesului, alte informații utile. Datele astfel adunate sunt evaluate de către noi, împreună cu dr. Kalman Attila”, a explicat procedura de lucru dr. Puskás Attila, președintele organizației culturale a maghiarilor armeni din Târgu Mureș.

Prima zi după acomodare în tabără a fost dedicată muncii susținute. Copiii știu că munca înnobilează! Tinerii au început munca de cercetare. Au mers pe urmele strămoșilor, au scormonit în amintirile armenilor, locuitori ai orașului. Au vizitat clădirile importante de patrimoniu, Palatul Culturii, Biblioteca Teleki, constatând cu satisfacție că armenii și-au pus amprenta pe dezvoltarea urbei. Ca în orice tabără, pe lângă plimbări, teambuilding, jocuri interactive și bălăceală la Weekend, nu au lipsit voia bună și distracția.

La revedere Cripta dragă!Tinerii armeni au plecat acasă având conștiința identitară consolidată, cu tolba plină de amintiri frumoase și prietenii eterne!

Imaginile vorbesc de la sine!

Mea Culpa:

* Tabăra de fapt a însemnat 5 zile, așa ar fi fost și în titlu, dacă Pilotul meu automat (subconștientul) nu ar fi fost atât de marcat de romanul lui Franz Werfel ”Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh”, încât i s-a blocat cifra 4…

Erika Mărginean