Braț la braț cu Uniunea Europeană, mânat de grija părintească față de om, guvernul a acordat unor categorii de cetățeni niște carduri albe. Strict pentru achiziționare de alimente și mese calde. Suma de 250 de lei a fost încărcată pe cardurile sociale odată la două luni.

Ca să înțeleagă cei care nu sunt din zonă, trebuie spus că asta înseamnă că guvernul te ajută cu niște bani. Pe care îi primești, nu îi dai. Frumos, nu-i așa? Nu te bucura prea tare, pentru că nu-i chiar atât de simplu. Cumperi doar de acolo unde te lasă și doar ce te lasă să cumperi. Adică doar alimente. Altfel ”defavorizatul, săracul, marginalizatul, mizerabilul” ( vezi DEX-ul pentru toate epitetele folosite pentru nevoiași), risca să-și piardă dreptul la card!

Nevoiașul e fericit posesor de card. Cu nume de utilizator, cu număr personal de identificare. Ca unul mare, numai că habar n-are de soldul de pe card! Se duce omul la magazinul agreat sperând că i-a rămas un rest din tranșa trecută. Ia o pâine și un pateu. Fonduri insuficiente. La ce să renunțe? Să ia o pâine mai mică. Poate o chiflă. Ce poate fi mai ieftin? Și tot așa jonglează până se aude vocea glorioasă a casieriței: tranzacția a fost acceptată!

Numai că trece anul electoral și ce să vezi? Pare absurd, dar e corectă informația. Dacă până la sfârșitul anului primea omul defavorizat câte 250 de lei din două în două luni, de la anul va primi 250 de lei pe tot anul. Jumătate din sumă în iunie, 125 de lei și jumătatea cealaltă în decembrie, 125 lei. N-ai ce comenta! A crescut salariul minim, au crescut pensiile, că s-au scumpit toate…acum ce ai vrea și tu?

Lasă, că vor mai veni alegeri!