E complicată povestea. Începem de acolo că la o simplă apăsare pe un comutator se aprinde lumina în casă, pornesc aparatele electrocasnice, se încarcă telefonul, se încălzește apa, casa, câte și mai câte. Nu detaliem nici cum se produce și nici cum ajunge curentul electric la consumator. Ne amintim doar cum se făcea plata pentru energia electrică folosită de un consumator casnic sau juridic.

Contorul electric montat la fiecare apartament sau casă periodic era citit de un cititor -incasator. Indexul citit odată la trei luni din care se scădea indexul de la ultima citire rezulta kilowatii de la locul respectiv de consum. Toate cifrele astea erau trecute în registrul angajatului care lăsa ori un aviz de plată ori o chitanță, dacă clientul achita pe loc contravaloarea curentului electric. Factura scrisă de mână, în două exemplare!

Prețul kilowatului oscila de la 30 de bani la 65 de bani, înainte de Revoluție, de pildă. Nu exista TVA, plăteai cât ai consumat și dacă întârziai cu plata erai penalizat, iar după 36 de zile de neplată erai înștiințat că se sistează furnizarea curentului electric. După achitarea facturii, a penalităților și a taxei de relegare în sistem, se aprindea din nou beculețul. Atât de simplu!

Treaba consumatorului era să consume și să plătească factura la timp. Atât!

Cârcotașii vor spune că nu era chiar atât de simplu, pentru că se întrerupea furnizarea energiei electrice, două ore pe zi, sau și mai mult în caz de avarie. E adevărat.

După ce am schimbat regimul, am schimbat și …registrul! În loc de un furnizor și distribuitor avem pe alese. La fel și tarife, dar și modalități de plată. Din 1993 a apărut și Taxa pe valoare adăugată, care de atunci tot crește, zilele acestea a atins limita de 21%. factura printată crește și ea. Uneori ajunge la 4-6 pagini, sau mai multe. E plină de explicații, multe explicații. De la furnizor, de la distribuitor, multe taxe, tot felul de mărunțișuri, bănuți care se adună în sume generoase…Rar ajungi să înțelegi cât costă de fapt kilowatul. Rar se respectă contractul. rar se nimerește să știi pe ce dai banii. E drept că rar se sistează și furnizarea energiei electrice. Omul plătește așa cum vin și facturile. Cu întârziere, cu poticneli. Două sau chiar patru facturi într-o lună ca pe urmă să rămâi cu ochii în soare, tot un fel de lumină!