In ultima vreme s-au inmultit cazinourile in oras. Unele sunt deschise non-stop, ceea ce imi da de inteles ca nu duc lipsa de clienti. Cu palmierii- kitschuri luminoase-pe la intrare, cu sute de luminite multicolore vibrand in noapte aceste localuri atrag pasionatii de ruleta precum atrage becul fluturii de noapte. Saloanele sunt dotate cu tot ce poate insemna un “mai ramai” sau “mai vino pe la noi”. Mochete moi ce absorb zgomotul pasilor, canapele si fotolii comfortabile, zeci de jocuri electronice pe pereti, ruleta, ceva mai incolo snookerul, masa de biliard. Fete amabile imbracate in minijup servesc cafele, sucuri, la bar sunt bauturi cu umbreute si tot ce-si poate imagina un expert in domeniu. Si apar pasionatii. Un joc de incalzire, primii banuti castigati, zambetul de “mai vreau” si inconjrat de chibiti sub privirile admiratoarelor inca un joc si inca unul…Castigul considerat prea putin este reinvestit iar si iar, dupa care urmeaza inevitabilul. Faliment! Tanarul in jur de 30 de ani, patron de firma infloritoare nu lipseste decat cateva minute si revine cu un nou teanc de bancnote. Jos, de la masina. Apoi de acasa. Si pierde zeci de milioane de lei vechi. Unul care munceste din greu nu vede atatia bani la un loc intr-un an, iar cel cuprins de patima jocului ii pierde in cateva minute! Miza? Nu conteaza. Important e jocul. Adrenalina. Patima ce il cuprinde. Lacomia? Mandria. Orgoliul. Imprevizibilul. Hazardul. Ochii ii sticlesc in semi-intunericul salii. Palid, cu pasi nehotarati se indrepata spre iesire. Nu-i vine sa creada, ca a pierdut o mica avere! Print si cersetor! Mizeaza! Mizeaza pe zero! Maine, ca pentru noaptea asta jocurile au fost facute. Rien ne va plus!

2009