A doua oară primesc un fluturaș ce dă de știre lumii că s- a deschis o farmacie. Dacă data trecută nu i-am dat atenție, acum l-am studiat cu mult interes.

Ce am aflat?

Un nume și o adresă.

Farmacia respectivă e…”pe sufletul meu”. Mă apasă rău” De aceea simt nevoia să mă spovedesc, acum! Aici! Nu mai suport apăsarea. Imaginați-vă: o farmacie! Cu intrarea pentru persoane cu dizabilități locomotorii! Cu scaune, pentru cei care stau la rând sau au de așteptat după câte o rețetă ce se face în laborator! Plus medicamentele, unguentele, soluțiile din sticluțe…Greutate ca lumea!

Și merge mai departe: la peste o mie de produse cu rețetă, coplata este zero. Diabetul face parte dintre acestea, deci are coplata zero.

Foarte sinceri, patronii recunosc că fiecare rețetă are gratuitatea zero.

Fiind o farmacie deschisă tocmai pentru a elibera medicamentele, reclama trâmbițează cu mândrie: ”eliberăm rețete compensate și gratuite”. Oare ar trebui să mă aștept ca medicamentele contra cost să nu fie eliberate?