Tot mai multă lume vine la un suc! Elevi şi studenţi, clienţii mei din tura întâi. Băiatul acela cuminţel, care vine doar din ani în Paşti, dar atunci stă pentru două zile, a povestit revoltat ce a păţit! E student, dar lucrează part time ca marchandiser la un supermarket.

Din ce a povestit săracul, îţi dai seama că din prea multă corectitudine poţi să pici de fraier. Din câte am înţeles la supermarket e o intrare pentru angajaţi, o încăpere pe unde-şi lasă hainele, există personal care îi controlează la intrare şi la ieşire din magazin, angajaţii fiind nevoiţi să declare dacă au ceva asupra lor ce s-ar putea găsi şi la ei.

Băiatul nu avea nimic de declarat, a intrat, a rezolvat ce avea de făcut, şi-a luat haina şi dădea să plece. Atunci a apărut Conştiinciozitatea în Persoană, adică un supraveghetor zelos, care văzând pacheţelul de gumă început şi vizibil uzat, ce avea băiatul în buzunarul hainei, s-a răstit la el, că chemă poliţia, că guma nu a fost declarată, e clar că băiatul a furat-o!

Povestea săracul indignat şi nevenindu-i încă să creadă, ce i s-a întâmplat! Atât de absurdă era situaţia încât l-a lăsat fără replică! În cele din urmă a plătit 1,50 lei pentru propriul pachet de gumă, supraveghetorul jubila că a prins un hoţ care va primi interdicţie de a mai intra în magazin!

Nu i-au dat nici măcar chitanţele, le-au păstrat probabil ca să aibă dovadă zelosul cât de vigilent e, de nicio gumă nu-i scapă! De ce n-ai protestat, l-au întrebat  colegii. Mi-a stat mintea-n loc! Atâta absurditate, nici la Ionesco nu găseşti!

Una mică (2009)