Etichete

, , ,


ursi.jpgZilele trecute niște turiști veniți de peste hotare s-au oprit să filmeze un ursuleț, pe un drum județean. Acesta adulmeca imperturbabil mașinile care treceau prin zonă, plimbându- se agale ba pe marginea, ba chiar pe mijlocul șoselei. Apoi, prinzând curaj, se apropia tot mai tare de câte o mașină, simțindu-se vedetă.

Unul dintre conducătorii auto din inconștiență sau bravură, a încercat să facă selfie cu ursulețul, spre disperarea spectatorilor. Coborât din mașină, cu spatele spre urs, căuta unghiul cel mai potrivit pentru a-l imortaliza și pe Martinel! Într-un cadru absolut feeric, la doar 6 km de Băile Bálványos, precum o gazdă bună care-și întâmpină musafirii încă de la poartă, ursul părea că se simte ca acasă. De fapt avea tot dreptul să se simtă așa, pentru că drumul era tăiat prin pădure! Imprudentul turist a avut noroc de data asta. A scăpat nevătămat și de atunci se laudă probabil și cu filmarea vizionată deja de zeci de mii de internauți.

Legea Secuiască

Ursul e musafirul nepoftit căruia nu-i mai stau în cale nici ușile, nici încuietorile porților. Tot mai des își lasă urmele pe unde trece, iar dacă e surprins atacă și oamenii: dacă voi ați venit în habitatul meu, eu de ce – aș veni la voi?

Străinul, care s-a oprit pentru selfie cu ursul, a fost un inconștient. Ori nu avea habar de cele trei puncte ale Legii Secuiești, care spune așa: 1. Femeia nu-i bărbat. 2. Berea nu-i băutură. 3. Ursul nu-i de joacă! Cei care au formulat articolul trei din lege, știau ce nu știa turistul! Altfel nu s-ar fi expus la pericol. Gestul său l-a lăsat mască până și pe Martinel, căruia nu-i venea să creadă că un adult poate fi atât de imprudent!

Ce știm despre Martinel?

Dacă tot mai des și în cele mai neobișnuite ocazii ne putem întâlni cu ursul, ar fi bine să ne împrospătăm cunoștințele despre această specie. Ursul, cel mai mare animal sălbatic din pădurile noastre,  este omnivor, dar nu este animal prădător. În schimb este foarte inteligent și chiar oportunist, de vreme ce caută varianta cea mai ușoară de a-și procura hrana. Astfel el mănâncă resturile lăsate de animale prădătoare, caută prin gunoaie, dă ia iama pe la animale domestice sau prin recolta de pe câmp. Pe vremuri, când erau ierni grele pe la noi, ursul hiberna până-n martie, negăsind cu ușurință de-ale gurii sub stratul de zăpadă. Cu schimbarea climei, pe tot parcursul anului își găsește de mâncare, dacă nu altceva, pe la tomberoane, deșeuri menajere!

Opinia specialistului

Consultând prezentarea unui specialist în turism, alpinistul Márk Előd aflăm că ursul nu e un animal sociabil, el preferă singurătatea având mirosul și auzul foarte dezvoltate, în schimb stă cam prost cu vederea. Masculul și femela se însoțesc doar o scurtă perioadă, pentru perpetuarea speciei. Ursoaica, după 7-8 luni de gestație, fată iarna doi- trei, sau chiar patru pui pe care îi îngrijește cel puțin doi ani. Se ferește din calea masculului, care i-ar ucide puii fără milă, pentru a-i declanșa ursoaicei dorința de procreere. Puii ajunși la doi ani și ceva mai stau un timp împreună, după care fiecare își încearcă norocul pe cont propriu. Masculii vor fi exemplare mai mari, mai puternici decât ursoaicele, și își vor marca teritoriul fiind respectați de celelalte vietăți din pădure. Ziua se odihnesc prin desișul pădurii, sub umbra tufelor, iar noaptea urșii pornesc în căutarea hranei.

Prea mulți urși pentru un spațiu tot mai mic

După descrierea făcută ursul pare un animal simpatic. De ce agită totuși spiritele? Cei care au avut de suferit de pe urma lor fiind atacați ei înșiși, ori bunurile lor au fost distruse de urși, susțin că trebuie făcut ceva, pe când prietenii animalelor luptă împotriva vânării speciei. Neavând date statistice exacte, se estimează că în România ar există de la 4 mii până la 10 mii de exemplare de urși. Ministrul Mediului susține că ar fi vorba de 7 mii, dar nu avem date exacte. Teritoriul existent ar asigura condiții optime de trai doar pentru 2 – 3 mii de exemplare. Chiar și fără cifre exacte se pare că numărul lor este cu mult mai mare decât ar suporta teritoriul pe care îl au la dispoziție. Dovadă, că se aventurează prin satele și chiar și orașele de la poalele munților.

Moștenirea lui Ceaușescu

Apărătorii urșilor uită un lucru, susține specialistul. Așa cum pădurile, terenurile agricole, pășunile necesită întreținerea, tot așa și fauna trebuie gestionată. Natura nu se mai poate corecta singură. La înmulțirea urșilor a contribuit și pasiunea pentru vânătoarea de urși, a conducătorului suprem din vechiul regim. Pe vremea lui Ceaușescu ursuleții s-au bucurat de o îngrijire specială. Acesta fiind un vânător împătimit a dat ordin pentru unele măsuri menite a – i asigura materia primă pentru partidele de vânătoare. Protejată astfel, populația de urși a crescut.

Vânătoarea de urși

După schimbarea din decembrie 89 a fost reluată vânătoarea la care participau vânători de peste hotare, achitând mii de mărci, apoi euro pentru câte un trofeu. Din banii care ajung la bugetul de stat o parte ar trebui să contribuie la asigurarea hranei urșilor în pădure, la infrastructură, la plata personalului, la menținerea urșilor departe de localități, de terenurile agricole. Căci ursul atâta timp cât își găsește de mâncare în desișul pădurii nu vine cu plăcere printre oameni și câini, susține specialistul.

Și astfel ajungem la miezul problemei. Exemplarele mari de masculi pentru care ar plăti vânătorii, sunt în păduri, în zonele muntoase. Ei au asigurată hrana lor datorită supremației printre celelalte animale. Ursoaicele și masculii tineri sunt cei care dau iama prin gospodării, caută prin tomberoane. Ursoaicele nu pot fi vânate, iar câte un exemplar de mascul tânăr și slăbuț nu merită banii!

Căci banii vorbesc

De a lungul anilor în căutarea unor soluții au fost aduse mai multe modificări la legea vânătorii. Numărul exemplarelor ce pot fi vânate diferă de la an la an, de la zonă la zonă. Un rol în alegerea zonelor și numărului de exemplare destinate vânătorii joacă bine înțeles banii. În ciuda știrilor ce abundă în presă despre atacul urșilor, asociațiile iubitorilor de animale au reușit în urmă cu doi ani, ca la o săptămână după deschiderea sezonului de vânătoare guvernul să retragă permisiunea vânării urșilor! La aceasta s-a adăugat faptul că pășunatul e permis pe tot parcursul anului, legea care reglementa numărul câinilor ce însoțesc turma n- a mai intrat în vigoare, iar retrocedările de păduri au dus la tăierea necontrolată a pădurilor, restrângând astfel și mai mult habitatul urșilor. Astfel dacă interdicția nu va fi ridicată, ne vom îndrepta spre o situație catastrofală, susține specialistul. Și ne explică: două sezoane de vânătoare ratate duc la o mie de exemplare adulte supraviețuitoare.

Tot sistemul e afectat

Dacă populația de urși era în pericol de dispariție, în urma interdicției de vânătoare din 2016, numărul lor a crescut cu 25%. Dacă numărul urșilor deja e mai mare de 3 mii, vom avea și mai mulți urși care ne vor vizita localitățile. Și vor coborî prin satele oamenilor. Sătui de atacurile lor aceștia vor lua măsuri. Neavând fonduri financiare pentru hrana urșilor, aceștia vor mânca hrana cerbilor, mistreților…Deci tot sistemul va avea de suferit.

Sugestia specialistului pentru soluționarea problemei urșilor este ridicarea interdicției de vânătoare timp de un an – doi, pe criterii legale, până la reglementarea situației. Ar trebui vânate cazurile problematice, din păcate și ursoaice cu pui, o anumită perioadă, iar limita de sus pentru trofee să fie de 350 de puncte. Un procent din banii astfel obținuți să fie rezervați pentru împușcarea exemplarelor problematice. În afara vânării acestor exemplare, vânătoarea să fie permisă la goană, la dibuit sau la pândă la hoit, primăvara după ieşirea ursului din bârlog.

CASETA

La conferința de presă ce a avut loc miercurea trecută la Alba Iulia, ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a anunțat că au fost aprobate trei proiecte cu finanțare din Fonduri Europene pentru gestionarea problemelor legate de urși. Se vor lua măsuri pentru numărarea, identificarea urșilor și pentru o mai bună informare a turiștilor. Totodată a anunțat aprobarea relocării ursoaicelor cu pui și a împușcării altor urși periculoși, șase la număr, după ce duminica trecută încă două persoane au fost rănite de urși la Băile Tușnad. În ședința de luni a Comitetului pentru Situații de Urgențe Harghita, președintele Consiliului Județean Borboly Csaba a anunțat întocmirea documentației necesare pentru relocarea sau împușcarea a 12 urși periculoși la Băile Tușnad, după ce în decurs de o lună patru oameni au fost răniți de aceștia.(EM)

(Publicat în PUNCTUL 695)