După ce mi-a trecut mirarea aflând că în 2022 Cupa Mondială la Fotbal se ține într-o țară cu o populație nu mai mare decât a capitalei noastre, am plecat de îndată într-o călătorie în Asia.

Pe Google, desigur.

Am găsit niște imagini spectaculoase cu satul de containere de lângă Doha. 6000 de căsuțe cochete, dotate cu cele necesare, inclusiv duș! Un teren cu ”fotolii saci cu fasole” așezate în fața unui ecran imens, restaurante…Stadioane de mare capacitate cu pergolă retractabilă, sau realizat din sute de containere, care apoi vor fi donate…

Pe scurt, se vede pe ce a cheltuit peste 200 de miliarde de dolari țara unde locuiesc cei mai bogați oameni. Nu lipsesc nici controversele despre organizarea acestui turneu. Sper să nu fie adevărate cele despre sutele de vieți pierdute în construcții, abuzurile angajatorilor, că restricțiile privind alcoolul sau obiceiurile europene, fiind o țară musulmană, nu mi se par inacceptabile. Când ești la Roma, te porți ca la Roma.

Și acum să trecem la fotbal.

Zeci de mii de spectatori care au umplut stadionul și n-au aruncat nicio petardă, nici o brichetă sau mai știu și eu cu ce se aruncă (uneori) pe stadioanele noastre. Au cântat, au aplaudat, au bătut din tobe, absolut civilizat.

Unii jucători însă, indiferent de culoarea echipamentului, scuipă sănătos, la fel ca înainte de pandemie, pe un gazon amenajat în pantă!

Ca un suporter de duminică, deși stau cuminte aproape o repriză, tot nu mă pot abține și pun niște întrebări, juste în opinia mea. Cât e scorul, în favoarea cui, dacă ”les bleus” a dat golul de ce nu se scrie cifra lângă numele echipei adverse? Dacă e rău să primești gol, de ce se bucură cei care dau un gol?

Am plâns când un jucător a rămas lat în careu, după ce a primit un genunchi peste față, chiar de la coechipierul său care a ieșit din poartă! Are și el o mamă!

Mi-a plăcut în schimb cum se îmbrățișează, se pupă pionierește pe frunte, se iau în brațe fără niciun fel de discriminare jucătorii care au ajuns deja la globalizare. Mamă româncă, tatăl din Bosnia, copilul născut în Senegal…

Transmisiunile sunt atractive, terenul impecabil, multă culoare pe teren și în jur, atmosferă de sărbătoare cu suporteri din toată lumea…și tot privind așa mi-a venit o idee. Aș schimba regulile jocului.

Dacă tot alergi atâta e greu să ții minte în care poartă trebuie să marchezi, mai și greșești. Eu zic să fie două echipe, 20 de jucători, care cum reușește să dea gol în poarta în care nimerește, cei 2 portari fiind neafiliați vreunei echipe. La sfârșit câștigă echipa care a marcat cele mai multe goluri. Astfel ar apăra fiecare ambele porți și ar încerca să dea gol care cum ar avea șansa.

Tocmai s-a încheiat o partidă. Meci nul. Cine ziceți că a câștigat?