Pășea ca pe ouă. Ochelarii de vedere ca fundul de borcan tronau peste pomeții ei proeminenți, Dacă se întâmpla să zâmbească, printre buzele ei rujate se întrevedeau niște dinți lați, cu o strungă mare la mijloc. Ai fi crezut că e o sfioasă, ca orice fată bătrână, dar aparențele înșeală.

Câte o elevă îi ducea geanta până la ușa sălii profesorale. Nu știm dacă și discutau, sau eleva doar îi făcea cărare printre elevi, trecând pe coridor în pauza mare. Uneori revenea în clasă să-și caute pe jos un nasture de pe bluza ei apretată, căzut cine știe pe unde.

Nu știa să ne explice teoreme, ecuații și probleme. Indignată, îți dădea cu degetul ei osos peste mâna care ținea creta pe tablă…Stropi de salivă ieșeau cu putere prin strunga dintre dinți. ”Ce te uiți așa? Bine că nu ai furci în loc de ochi…Tu, demone!”

Două note de patru mi-a trecut în catalog, în aceeași oră! În aceeași zi! Recunosc imensa mea vină. Mi-am permis să-mi șterg de pe față un strop de salivă…Gest la vedere, lipsit de discreție! A venit și răsplata. O frumusețe de corigență în primul an de liceu. Sunt absolut mândră de isprava mea! M-a picat pe nedrept, am luat examenul pe drept- cu un alt examinator. A fost o vară lungă și fierbinte. Prima și ultima mea vacanță la țară.

Cum era de așteptat, după aflarea rezultatelor m-a felicitat: vezi dacă ai învățat?