M-am aventurat în traversarea unei străduțe! Pe stânga, o intersecție, la dreapta una și mai mare. Pe trotuarele nu prea late stau mașinile parcate, una după alta. Mă strecor printre bengoasele de pe malul drept, ajung teafără și nevătămată pe malul opus. Reușesc să fac un pas ca să ies din strâmtoarea mașinilor parcate și….s-a rupt filmul!

Fracțiuni de secunde n- aud decât o șuierătură, o rafală de vânt și ecran negru în fața ochilor. Imediat ce se reia filmarea mă aud urându-i reflexiv ”fi-ți-ar moașa ta pe gheață!”-arătării cu gluga pe cap ce tocmai era să mă secere din picioare zburând călare pe trotineta electrică!

Nu sunt sigură că m-a auzit, n-am apucat să-mi închid gura și el deja gonea pe bulevard în jos. I se vedeau doar beculețele strălucind mai puternic decât iluminatul public.

La ieșirea din supermarket, același trotinetist, de astă dată transportând un coleg, ”incappucciato” și el, zbura pe deal în sus!

Seara, pe trotuar, doi pe o trotinetă, periclitând trecătorii…Unde ești tu, polițist de proximitate?!