După o pauză binemeritată, cum altfel, am reluat tentativele de a reporni ceasul meu deștept. Acel ceas pe care cu nonșalanță l-am resetat, fără a-l mai putea reporni.

După încercările eșuate, azi am reluat operațiunea! Ca prin minune mi-am găsit agenda, am găsit passwordul pentru aplicația Huawei. Nu vă mai plictisesc cu detaliile, nu au nimic spectaculos. M-am făcut că nu știu nimic despre încercările de aseară. Am venit ca un nou născut, curat și neprihănit anunțându-mi intenția de a activa aplicația.

Am mai făcut două teste, cu ”betoane”, de fapt puzzle cu piesa lipsă, floare la ureche după exercițiile de ieri. În câțiva pași, după selectarea unor aprobări, permisiuni, am scanat și asociat deștepții!

Ce fericire! De trei ori l-am lăsat să strige: ”I’m here!” după ce am reușit să-l asociez cu telefonul! Doar 35 grame are toată șmecheria, un ceas ușor cu brățară de silicon, poți să faci abstracție de el, dar când te uiți la el și nu-ți arată nimic devine frustrant! Acum de pildă mi-a zis să mă mișc!

Bucurați-vă! L-am resetat, recuperat și nu vă mai bat la cap cu el! Mă mai pun și în mișcare, ca să nu-l supăr!