Noi, cei care ne-am născut alaltăieri, nu reușim să rămânem indiferenți la puhoiul de noutăți, politic corecte, care dau năvală peste noi. Zilnic aflăm câte ceva ce ne șochează. Bine, mă șochează. Ca să nu vorbesc decât în numele meu. Adevărul e că ușor-ușor mă obișnuiesc și eu cu tot felul de inepții și doar privesc, precum vițelul la poarta nouă.

Spre deosebire de trecutul odios în care ne ghidam după codul bunelor maniere, când respectam niște reguli nescrise ale bunului simț, azi avem mult visata libertate. Nu-i așa?

Ca să nu lungim vorba, să ne limităm doar la acea persoană mediatizată care a fost filmată defilând pe tocuri, în fustă scurtă, cu pălărie de paie (?) pe cap, purtând o poșetuță asortată cu întregul ei echipament. Indignarea a fost cazuată de presupunerea că persoana ar fi de sex masculin, cadru didactic, chiar academic!

Ca să fim corecți, să ne aducem aminte de George Sand (1804-1876), care în ciuda numelui era de sex femin și purta pantaloni, trezind probabil indignarea concetățenilor săi. Au trecut anii și iată că apar purtători de fustă, dornici să-și frângă picioarele cocoțați pe tocuri! E dreptul lor, am putea zice. Aceasta pare să fie cea mai mică nebunie față de tinerii deghizați în oi, behăind în țarc, sau sub blană de câini sau pisică plimbați în lesă.

Indulgența mea are o explicație: port pantaloni de când mă știu și nu mi-ar conveni să mi se interzică acest port comod și practic doar pentru că nu sunt de gen masculin!

Sursa foto Facebook

=