Altceva căutam, dar  motorul de căutare mi-a returnat această scrisoare de demult, din colecţia „Corespondenţa Ravecăi cu prietena sa Letiţia”, publicată cândva în Ziarul de Mureş. Iat-o:

„De aici de pe plaiurile minunate ale legendarei Grecia, îţi zic Kali Mera, tu, kali mera! Nici nu ştiu cu ce să încep! Imaginează–ţi că mi-am luat inima în dinţi, tu, şi m-am decis. Vara asta am să mă distrez!
Tu, Raveca, sunt atât de fericită, tu! Cum m-am hotărât să plec la un drum aşa de lung?

Ce să–ţi mai zic că mi s-a pleoştit partea rotundă? Hahaha! Nu–i glumă să călătoreşti 24 de ore, tu, deşi e cât se poate de comodă cursa, aer condiţionat, scaune confortabile, ce mai. E şi un tip care zice bancuri între filme şi muzică de pe un monitor, apoi sunt pauze de masă la restaurant sau buticuri şi ce o mai fi, no. Știu că ai vrea să fii şi tu aici, dragă Raveca! De aceea îţi povestesc tot, din fir a par, tu!

Lungă, dar plăcută a fost călătoria, dar am ajuns cu bine în cele din urmă în Paralia. Olimpic Beach este o localitate tare simpatică, cu o mulţime de străzi toate paralele care se intersectează din loc în loc de zici că e o integramă, unde în loc de cuvinte sunt aşezate vile cochete, curate, multe flori şi străzi măturate, spălate.

Eu stau la etajul trei într-o vila albă, am cameră la colţ, asta înseamnă că baia mea are geam! Vecinul are doar ventilator şi s-a plâns Valentinei- o grecoaică, administratoarea vilei, că la ei pute în baie!  Trebuia să aducă nişte urzici! Sau să tragă apă! Hahaha!

Doamne ce neciopliţi pot fi unii. M-am întâlnit cu vecinii ăştia, nişte încrezuţi, tu, Raveca, de umblă cu nasul pe sus. Au venit cu o limuzină tu, de undeva din Argeş. I-auzi, dându–mă nas în nas cu ei, zic şi eu Bună seara! La care vecinul: „ ce vreţi?!” Să cad, tu, nu alta. La care eu: nimic, v-am salutat. La care el: ”Ah, da. Bună seara!” Hahahaha! Ce oameni!

Azi am fost cu noaptea în cap pe plajă, că să văd răsăritul soarelui!
Mi-a fost frică, tu Raveca, zic, am pierdut, azi nu răsare ori ce ştiu eu ce se–ntâmplă! La început a fost întuneric, apoi uşor–uşor crapă de ziua, dar aveai impresia că steluţa aceea de după munţi şi-o luat liber pe azi. Apoi să vezi tu splendoare, tu Raveca, nu se compară cu răsăritul de pe câmp!

Aici cum stau cu faţă spre soare, la dreapta se vede Olimpul, la stânga, Katerini, în faţă Marea Egee, cât vezi cu ochii…În spatele meu se plimbă alţi vânători de răsărit, culegători de pietricele-că scoici nu prea sunt pe aici. Unii aleargă de dimineaţă, alţii fac plajă…Apar vânzătorii ambulanţi. Strigă în greacă tot felul de chestii, dar habar n-am ce. Văd eu când ajung aproape. Gogoşi cu miere vinde unul de pe tavi imense,  dă o tură de plajă, pleacă, iară vine…

Un african vinde poşete, altul tot felul de brizbrizuri. Ți-am luat şi ţie ceva, dragă Raveca, o să–ţi placă. Zice că e din Bangladesh, dar n- am cum să-l verific. E din lemn de abanos, frumos sculptat, no, că mintenaș stric surpriza!

După plajă m-am dus prin magazine, ştii, când arde soarele prea tare, că şi aşa mă făcusem că racul! Dacă m-ai fi văzut cu iaurtul de 2 euro pe mine! No, şi spre seară am ieşit la plimbare pe drumul ce leagă Olimpic Beach de Katerini. Doamne ce frumos e!

Pe dreapta mea e marea, plajă, un drum drept şi lung, cu bănci pe alocuri pe marginea trotuarului, terase, restaurante la tot pasul, oameni care chefuiesc, dansează sirtaki, zorba grecul….tadam-tatadadam..tadam…ştii tu!
Comercianţii sunt tare amabili. Nu stau să te păzească de parcă abia acum ai fi scăpat de la răcoare!  Te lasă prin magazin, alegi, probezi, nu au treaba cu tine, dacă văd că nu te descurci te ajută, apoi negociezi la preţ…bine că o mai dai în bară dacă ţi se pare că e doar 5 euro…dar un euro e peste 4 lei!

Tu, Raveca, da să ştii că e mai fain să cumperi cu euroi! Am luat şi eu o sticluţă de uzo, amestecat cu suc de citrice, îmi place, să ştii! E doi euro o sticluţă de zici că e parfum! Apoi aici prin vecini e o alimentară, a lui Zaghilidi, toţi românii merg la el. Are un stand cu tot ce vrei şi nu vrei. Toate-s cu un euro bucata! Aşa ceva n-am mai văzut!
No, te las, Raveca dragă, că dimineaţă plec în excursie la Meteora, să nu cumva să adorm şi să pierd excursia, că ăştia nu stau după mine! Restul când ajung acasă! Aveţi grijă de voi că să ne vedem cu bine!

Cu drag a ta prietenă, Letiţia”