După două zile neobișnuit de reci pentru luna lui Gustar, dimineața asta se anunța ceva mai blândă. Soarele și câțiva nori se jucau de a v-ați ascunselea. Cartierul amorțit se trezea ușor la viață.

La colțul străzii trei utilaje zgomotoase și niște lucrători spărgeau de zor asfaltul. Am ajuns cu chiu cu vai până la stația de taxi, strămutată și ea din cauza lucrărilor de reparații a străzii.

Șoferul somnoros și el, din două încercări înțelege adresa. Pornim, la pas. După un timp îl întreb dacă a auzit de legea nouă, că se amendează deja depășirea limitei de viteză cu 5km în localitate? Că se pedepsește și dacă merge prea încet?

Mi-a zis că are în față o mașină de la Școala de șoferi, apoi a schimbat banda, a făcut câteva manevre ca la raliu și…am și ajuns la destinație! Se trezise între timp!