Etichete

, , , , ,


imagesCea mai frecventă formă de demenţă, progresivă şi ireversibilă, bola lui Alzheimer, se celebrează în fiecare an pe 21 septembrie. Organizaţiile de pacienţi care suferă de boala lui Alzheimer celebrează Ziua Mondială pentru a semnala că la fiecare 71 de secunde o nouă persoană dezvoltă boala Alzheimer ca să se alăture celor aproximativ 30 milioane de persoane la nivel mondial care suferă de această boală. Din păcate există o imagine publică negativă, termenul “demenţă” sună peiorativ iar suferinzii de această boală sunt stigmatizaţi şi din cauza lipsei de informaţie. Suferinţa, stânjeneala, ruşinea sunt sentimente frecvente atât la pacienţi cât şi la cei care îi îngrijesc, iar în cazul membrilor de familie apare teama de a moşteni boala, mărind încărcătura emoţională. Pe lângă toate astea există pericolul abuzului: persoanele cu această boală pot fi tratate inuman, pot fi înşelate, iar stigmatizarea creşte în cazul persoanelor în vârstă.
Ca în cazul oricărei boli, diagnosticarea timpurie permite controlul simptomelor şi încetinirea cursului bolii.
Simptomele bolii:
Uitarea: repeta aceeasi intrebare de mai multe ori uitand raspunsurile, cauta indelung obiectele pe care le ratacesc, suspectand pe altii ca le-au luat, ard mancarea uitata pe foc;
Pierderea treptata a notiunii timpului: uita in ce zi a saptamanii sau perioada a zilei se afla, nu mai stiu luna sau anul in care ne aflam;
Dezorientarea in spatiu:pot aparea momente in care nu stiu unde se afla, se pot rataci, chiar si in locuri cunoscute;
Probleme de gandire, judecata sau calcul: pot lua decizii ciudate sau gasesc cu greu solutii la unele probleme. Administrarea banilor poate deveni dificila, pentru ca fie nu mai pot efectua calcule, fie nu mai stiu valoarea banilor;
Modificari de personalitate: o persoana altatdata activa si energica poate deveni nepasatoare, apatica; cineva care era placut si manierat poate deveni nepoliticos si agresiv;
Afectarea gradata a functiilor creierului: in stadii avansate persoanele afectate au nevoie de ajutor in activitatile bazale ca imbracat, mancat, spalat, mers la toaleta.

“Daca va ingrijoreaza unele din manifestarile descrise mai sus consultati imediat medicul de familie. Acesta va analiza starea si afectiunile dumneavoastra si va poate recomanda efectuarea unor analize de laborator. Pentru diagnosticarea corecta veti fi indrumat apoi, catre un medic specialist, care poate fi psihiatru, neurolog sau geriatru”, se arată pe siteul Societăţii Române de Sprijin a Vârstnicilor şi Suferinzilor cu Afecţiuni de tip Alzheimer.
“Boala Alzheimer se instalează cu mulţi ani înainte de apariţia simptomelor. „Alzheimer (şi nu demenţa Alzheimer) este o boală neurodegenerativă cu evoluţie extrem de îndelungată, de regulă peste 25 de ani faţă de momentul apariţiei primelor leziuni, şi un foarte lung interval de timp este complet lipsită de simptome. Abia în ultimul stadiu de evoluţie a bolii, când încărcătura lezională cerebrală acumulată într-un timp îndelungat este deja foarte mare, apar primele manifestări clinice, care pot fi de tip tulburare neurocognitivă”, explică profesorul Ovidiu Băjenaru, medic primar neurolog, şeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Există mitul conform căruia Alzheimer este o boală care îi afectează mai ales pe intelectuali. Realitatea este însă că, dimpotrivă, activitatea intelectuală susţinută este un factor de protecţie faţă de această boală. Alţi factori implicaţi în apariţia acestei boli sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, nivelul crescut al colesterolului „rău”, sindromul metabolic, bolile cerebrovasculare, boala coronariană şi sedentarismul. Într-un procent mic, boala poate fi cauzată şi de o mutaţie genetică,