Bat clopotele, pe rând, din fericire nu toate deodată! Numai două dintre ele concurează, unul din interior, altul din difuzoarele agățate în ferestrele lăcașului de cult.

Aș mai avea de recuperat măcar o oră de somn, dar telefonul mă anunță cu am un mesaj. De apreciat că a așteptat să termine clopotele programul și abia atunci m-a anunțat banca…”Erika ești în mare formă!”

Un vecin harnic a bătut niște cuie, cu mare grijă, că doar e duminică, dar cu atât mai mult a lungit acțiunea în loc să fi dat două lovituri ca lumea!

Ciripitul păsărilor e perturbat de un aparat electric de tuns iarbă. După ploaie gazonul verde îl îmbie pe cosașul care azi are liber, deci îi dă bătaie. Cu mici pauze, concertul durează până la pauza de masă.

Tocmai pe când mă pregăteam să apreciez calmul patriarhal reinstalat în cartier…un alt harnic s-a apucat de tăiat lemne, bănuiesc după zgomot. Judecând după sunetul destul de anemic, dar insistent, taie niște crengi.

Și uite așa, a trecut ziua în care nu se lucrează. Sau da?

Avocado