Nu e un târg, deşi unora le-ar conveni să-l ţină izolat de restul lumii, nu cumva să aibă pretenţii de capitală de Regiune. Atestat documentar din 1330, latineşte i se spunea Novum Forum Siculorum (Noul Târg al Secuilor), iar nemţii îi spuneau Neumarkt am Mieresch…adică Târgu Mureş.
Fiind un oraş atât de vechi, are şi o cetate medievală.Cu puţină imaginaţie, oricine poate călători în timp pe străduţele ce urcă şi coboară colina păzită de zidurile cetăţii. Poate odată am să vă călăuzesc într-o plimbare imaginară cu creatorul matematicii noneuclediene…
Şi dacă veni vorba de plimbare…O străduţă ce coboară de pe colina cetăţii, din strada ce poartă numele lui Avram Iancu, a ajuns subiect de presă. Străduţa prejmuită pe ambele părţi de case vechi, avea o cărare de un metru, pietruită cu piatră cubică, fără trotuar. Ferită de ochii lumii, cu timpul, străduţa şi-a schimbat locuitorii. Tot mai multe maşini parcate acum pe lângă clădirile impozante, şterg până şi amintirea căsuţelor pe lângă care trecea odinioară, Crăişorul Munţilor, avocatul Avram Iancu.
Noii proprietari s-au tot plâns autorităţilor locale că e noroi când plouă şi pietrele alunecă şi pe ploaie şi pe zăpadă, până când străduţa lor a fost inclusă într-un plan de modernizare a străzilor. Era şi străduţa lor un nume din lunga listă ce urma să primească un covor asfaltic. Cineva a semnat de luare la cunoştinţă şi fără să se gândească un minut măcar că nu se potriveşte asfaltul cu străduţa plină de istorie, s-a turnat asfaltul! Gurile rele zic că vinovat pentru acest sacrilegiu ar fi unul dintre proprietarii „mai cu moţ” din zonă, sătul să-şi spele maşina de noroi. Nu ştiu. Ştiu însă că nişte dale din acelea ce au fost puse prin oraş pe post de trotuare, unele schimbate după doar un an cu altele de altă culoare, s-ar fi potrivit mult mai bine!

(imaginile au fost preluate din Kozpont, publicaţie locala)