Pe vremea când existau fabrici și uzine în urbea noastră, devenită între timp cătun, alintată comună, reclamele mari cât casa, se puneau pe clădiri. Pe clădirea Poștei de pildă, era îndemnul de a face economii la CEC-în traducere Casa de Economii și Consemnațiuni.

Fără nicio legătură cu clădirea din intersecția de unde începea centrul, au pus o reclamă cu sucuri. Băuturi răcoritoare, locale ori fabricate în țară.

Bem un suc? Bem Bem! Așa se numea licoarea obținută din morcovi și mere – nu cunosc rețeta, dar după culoare judecând, așa ceva trebuia să fi avut pe lângă alte ingrediente – o răcoritoare foarte gustoasă.

Altul se numea Turist – ceva roșu, nu-mi amintesc nimic mai mult decât culoarea.

Și Fructo – o tentativă de copy-paste după vestita licoare americană. Culoarea semăna, la gust ar mai fi avut de lucru, deși era chiar acceptabil.

Cele trei sortimente în sticluțe groase de 330ml, special făcute pentru băuturile răcoritoare nu erau scumpe și chiar se găseau și pe rafturile alimentarelor.

Odată cu demolarea clădirii care și – a dat locul primului mall din oraș – cu aspect nedisimulat de fabrică, au dispărut și răcoritoarele promovate. Au apărut în schimb TEC-urile, ieftine și cu o imensă putere de colorare. Aveai de ales dintre câteva culori vii, unele chiar aveau gust de struguri, dar n-aș putea jura că s-au întâlnit cu mustul!

( din colecția Cronicarul de serviciu)

Sursa foto: Facebook