Etichete

, , ,


4f4df3711afaa2281c0a232a4fde570cVăzând cozile interminabile de tristă amintire pe la chioşcurile de bilete de transport în comun, am crezut că biroul mobil va rezolva problema. Dar n-a fost să fie, pentru că acel autobus “ghişeu” a avut proastă inspiraţie de a se opri taman în staţia de autobus, or cei fără legitimaţie nu îndrăzneau să se apropie de el…Tineri şi vârstnici continuau să şerpuiască pe la gemuleţul chioşcului de bilete, situat ceva mai sus în apropierea clădirii Tarom. Iar în autobusul ghişeu cu bileţelul pe parbriz, se plictisea duduia în lipsă de clienţi. Poate de aici mi-a venit ideea trăsnită, desigur, cum am putea face să scăpăm de veşnica reînnoire a abonamentelor. Căci pensionarul de anul trecut va fi şi la anul tot pensionar, iar elevul, studentul cel puţin patru ani, tot elev va rămâne. La ce bun atâta risipă de timp, energie, forţă de muncă, hârtie şi mai ştiu eu ce. Cineva ar trebui să găsească o soluţie! Poate 2% din impozit?
În plină criză economică sub sabia şomajului, e o idee nebunească. Dar călătorind comod între două staţii de autobus, poate din cauza căldurii, am văzut cu ochii minţii un autobus în care lumea urcă şi coboară fără legitimaţie de călătorie, şoferul nu pierde vremea cu vânzarea biletelor, distraţii nu se scotocesc prin buzunare minute în şir căutând bănuţii, călătorii nu fac slalom printre scaune încercând să procure biletul de la taxatoare sau de la şofer, de fiecare dată de altundeva decât au intuit, desigur, călătoria nu e tulburată de invazia controlorilor, nimeni nu e dat jos că a fost prins fără bilet, se circulă fluent, respectând programul, iar microbuzele nu se bagă în faţă autobuselor ce vin şi pleacă într-o veselie trecând cu eleganța lor galbenă…Scuzaţi. Trebuie să cobor. Pe data viitoare!

*publicat în Zi de Zi, în ianuarie 2008, dar putea fi scris și de azi, căci nimic nu s-a schimbat!