Oana a primit un buchet imens de flori roşii fără nume, de la un duo despre care a scris intr-o zi. După o şedintă foto cu floarea fără nume ne-am văzut de treabă.

“Cine vine la o zeamă?” a trecut prin redacţie mogulul, ieşind în cele din urmă însoţit de Mike, deşi era trecut cam de multişor de ora mesei. E cald şi cu geamul larg deschis.

“Frătean trezeşte-te!” acţionează Johnny vuvuzella şi se trezesc şi morţii dacă sunt, pe o rază de 50 de m. Sunet asurzitor, dar pe moment animă atmosfera.

Intră Leneşul, încărcat cu provizii şi nelipsitul suc ce va rămâne câteva zile de acum încolo pe masă.

“Arina vă deranjează”, “Spuneţi-vă rog, că notez”, se aud din două direcţii vocile colegilor care vorbesc la telefon. Deranjată de indisciplinaţii din jur care îşi văd de treabă, uitând că Arina visează, vreau să zic, notează ce i se spune la ureche prin telefon, începe să arunce cu tot ce-i cade la îndemână.

Alex ascultă o înregistrare de pe reportofon, Bristena descoperă o melodie ce o căuta de mult, pe youtube, aşa că o va asculta, de place de nu ne place.

Vali nu are treabă. Azi a rostit 5 cuvinte în plus, dar nu-i o problemă, de luni pleacă în concediu, se va odihni după un asemenea efort. “O seară faină”, ne spune din uşă şi noi care rămânem ne grăbim să închidem calculatoare, uşi, ferestre şi să lăsăm ceva şi pe mâine. Că la noi se lucrează şi duminică. Suntem singurul cotidian din oraş ce apare lunea! Elevii de serviciu ne dăm întâlnire…duminică faină!

Ceasul turn bate cu solemnitate ora exactă.