Din capetele prea pline pot țâșni idei care mai de care mai năstrușnice. În urmă cu un deceniu și ceva…Nu. Mai demult. În urbea noastră au existat centrale termice de cartier. În sălile de cazane se preparau apa caldă și aburii. Prin țevi subterane urcau printr-un sistem complicat etaj după etaj la fiecare apartament apoi pe retur se duceau înapoi în sala de cazane și tot așa.

Gigacaloria costa cât costa, dar aveam apă caldă la orice oră și caloriferele din apartament frigeau nu alta.

După ce toate din țară au început să șchioapete, centralele cu cazanele imense au început să dea semne de oboseală. Au fost revopsite, dar pierderile erau mari. Au devenit costisitoare. Iarna, zăpada se topea de pe trotuarele sub care treceau țevile cu apa caldă.

Au urmat perioadele cu subvenții, ajutoare pentru cetățenii vulnerabili….S-au montat apoi așa zisele repartitoare de căldură. Un fâs cu taxa de citire. Ierni trecute cu două haine în casă, taxe mari și speranța că centralele reabilitate cu sume mari vor deveni din nou rentabile.

N-a fost să fie. O firmă străină a cumpărat o parte dintre centralele noastre. Unele zone aveau căldură și apă caldă, altele…așteaptau reabilitarea.

Atunci s-au găsit intreprinzători care au adus centrale de apartament din occident și ai noștri după ce au plătit o taxă de debranșare au primit permisiunea să-și umple casa cu țevi , să așeze un căzănel pe peretele din bucătărie de obicei și să scoată o țeavă de eșapament pe gaura aplicată pe perete.

În scurt timp blocurile au început să scuipe fum pe aceste găuri, din ce în ce mai multe.

Cei care au dat o groază de bani pentru achiziționarea, montarea acestor aparate, calorifere noi, țevi, etc etc, dacă din exces de zel au tăiat țeava comună, i-a lăsat pe ceilalți care nu aveau centrală de apartament fără căldură! Tot din exces de zel au început să calculeze cam câtă căldură trece la apartamentul vecin de la cel care are centrală …Nebunie curată.

Într-o toamnă, în plină reabilitare a centralelor de cartier, a apărut pe la intrare că centrala de care aparținem nu va fi dezafectată! Am așteptat cu stoicism să treacă cele trei zile cu temperatura sub 10 grade noaptea ca să se dea drumul la încălzire.

Frigul s-a instalat de a binelea, apa tot rece curgea prin robinete și căldura nu mai aveam deloc. Tot pe atunci a fost un responsabil de la centru care a numărat câte găuri scuipă fum pe la blocurile din zonă și atât a fost! Dintr-o mișcare scurtă din pix a condamnat la desființare și centrala noastră. Reabilitată și care ar fi funcționat perfect!

Trec peste iarna ”vrajbei noastre” și ajung în zilele noastre când toată lumea țipă împotriva poluării. Pe bună dreptate. Mi-e groază să mă gândesc la iarna care va veni și găurile alea vor începe să fumege. La câte un ”tiraj forțat” scuipă un fum de zici că e mocănița de pe vremuri! Nu poți aerisi, nu te poți apropia de geamul deschis că te îneacă acel ” abur inodor, incolor”, inocent…Vecinii fac schimb de fumuri, în funcție de cum bate vântul, iese pe o gaură și intră prin cel mai apropiat geam….

Ca de obicei noi am preluat din occident mini centralele astea, dar nu am copiat corect. Ca elevul nepregătit. În loc să fi luat un cazan de bloc, sau să fi refolosit hornurile existente în fiecare apartament, hornuri ce evacuau fumul pe acoperiș, noi am pus zeci de țevi de eșapament pe fiecare bloc!

Văzând una ca asta, Europa zice că luxul se plătește! Ai centrală de apartament? E un lux. Scoate banii!