Palatul Administrativ se afla in renovare. In asteptarea elevilor care, s-au dus la masa, fiind la programul school after school, merg cu colegii la o sedinta extraordinara a Consiliului Judetean. Schele, plase muncitori, acces interzis, culoare pe unde ne putem strecura pana la sala de sedinte. Ma striga cineva pe nume, si de surprindere ma opresc locului intre doua trepte. E o fosta colega, care acum se ocupa de pictura de restaurare. Imbracata in salopeta, sus pe schela, face design, adica lucrarea ce i ar fi placut dintotdeauna. Intram in sala. Cativa consilieri, cameramani, reporteri. Se bea apa minerala, cu sorbituri mici, elegant din pahare de unica folosinta. Rand pe rand intra in scena consilierii, mai mult sau mai putin teatral. Cu o mana in buzunar, cu alta tinandu-si telefonul la ureche, Doru Borsan. Jovial, cautand cunoscutii din ochi, vanatorul din Namibia. Apare si Doamana de Fier. Cu obisnuinta omului care se duce ca acasa pe locul ei din prezidiu, se aseaza, si trece la treaba. Se face apelul. Unii lipsesc, motivat sau nu. Altii incearca sa amane sedinta. Filimon ia cuvantul. Ce a zis, ce a vrut sa spuna, noi nu vom sti o poate niciodata! dar nici nu pierdem nimic. Doamna de fier, da o replica, precizand ca nu se refera la persoana! \”Orice perversitate are o limita, domnilor!\” Imi pare rau ca nu suntem la teatru, ar fi cules aplauze! Apoi se voteaza ca marul discordiei, spitalul particular Galenus, extins pe domeniul public, construit fara autorizatie, care nu si a mai platit darile catre consiliu din primavara-vara, sa ramana neatins. Adica sa nu fie demolat, si sa nu fie scos la licitatie. Doamna de fier, retinandu-si furia, a dat de inteles ca din aceasta clipa, fiecare raspunde individual, cand vor fi luati la intrebari de fisc. Au urmat interviuri scurte si cortina s a lasat peste o noua piesa, cu alte masti pe aceeasi scena!