Etichete

,


40054213_522075561574468_2624079117816954880_n.jpgUn proiect de act normativ ce vizează o mare parte a cetățenilor a fost pus în dezbatere publică la începutul acestei luni. Este vorba despre legea pensiilor, publicată pe siteul Ministerului Muncii în 9 august 2018. ”Legea pensiilor prezentată joi, în ansamblu, va rămâne o lună în dezbatere publică, apoi va fi avizată de alte ministere, pentru a se transforma în proiect de lege al Guvernului și va ajunge în Parlament”, a anunțat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.

Protestul din 10 august, deși început pașnic, a dus la niște evenimente regretabile care au așternut vălul uitării peste proiectul de lege. Plăcuța de înmatriculare suedeză, protestele și tentativa de asasinat de care și-a amintit după 16 luni președintele celui mai mare partid aflat la guvernare au contribuit la perdeaua de fum ce se așterne peste proiect. În al 12-lea ceas, să punem lupa pe proiect!

Actul normativ la prima vedere

Așa cum a precizat Olguța Vasilescu, proiectul dat spre dezbatere este prezentat ”în ansamblu ”, adică în linii mari” (potrivit DEX). Astfel se explică probabil, lipsa unor capitole. Dar, să le analizăm împreună. Proiectul de lege  are 187 de articole, descrise în 67 de pagini și 9 anexe. Prezentat sub 7 ”titluri”, câteva ”capitole” și ”secțiuni,” proiectul cuprinde de la dispozițiile generale până la cele finale, tot sau aproape tot ce se referă la pensiile publice. Capitolul I cu cele patru secțiuni prezintă felul pensiilor, pe categoriile existente și azi: pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de invaliditate și pensie de urmaș. Capitolul II – lipsește . Capitolul III vorbește despre calculul pensiilor în secțiunea I, secțiunea II lipsește  și trece direct la secțiunea III ca să trateze cuantumul minim al pensiilor. La Răspunderea juridică de sub Titlul VI lipsește capitolul II. Cele 9 anexe sunt urmate de Expunerea de motive și de mențiunea că ”acesta” se va afla pe site până pe 20 septembrie anul curent.

Ministrul Muncii vorbea de o dezbatere publică de o lună. N-a precizat însă dacă se referă la 30 de zile lucrătoare sau calendaristice? Pe siteul instituției ”propunerile, sugestiile și opiniile cu privire la cest proiect de act normativ vor putea fi transmise la adresa de e-mail: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 09.08.2018 – 18.08.2018.” Adică exact perioada în care toată lumea analiza efectele gazelor lacrimogene asupra participanților la protest. Dezbaterea, teoretic, continuă.

Abrevierile din lege, pe larg

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), urmașul de drept al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale se află sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, cu sediul în București și are în subordine casele (teritoriale) sau județene de pensii și Centrul Naţional de Formare și Pregătire Profesională. (CNFPP). Preşedintele CNPP este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului muncii şi justiţiei sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Acest președinte este și în fruntea Consiliului de Administrație, având 18 membri în subordine. Dintre cei 18 membri, 5 sunt reprezentanți ai Guvernului, alți 5 ai patronatelor, alți 5 ai sindicatelor și 3 reprezintă pensionarii.

La data intrării în vigoare a acestei legi cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă trec din subordinea Casei Teritoriale de Pensii în subordinea INEMRCM (Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă).

O ultimă prescurtare găsim în explicația despre Plata pensiei, aceasta se face după opțiunea pensionarului: la domiciliu în urma convenției încheiate între CNPP și CNPR (Compania Națională ”Poșta Română”) sau în cont de card.

Din expunerea de motive

Proiectul de lege își propune eliminarea inechităților dintre categoriile de persoane care au desfășurat activitatea în aceleași condiții de muncă, indiferent de anul pensionării cu un nivel de salarizare relativ similar. Schimbările preconizate se bazează pe contributivitate, solidaritate socială și tratament nediscriminatoriu între categoriile de beneficiari. Și nu în ultimul rând, proiectul de lege anunță ”creșterea pensiilor la un nivel care să asigure un trai decent”. Ba mai mult, au fost voci care afirmau dublarea pensiilor!

Cine poate fi pensionar?

Fără a intra în detalii, condiția minimă de pensionare se referă la vârstă și stagiu de cotizare. Astfel în România vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, vârstă la care se ajunge eșalonat. În perioada septembrie –noiembrie 2018 de pildă se pot pensiona femeile cu stagiu minim de cotizare 15 ani sau stagiul complet de 30 de ani și 11luni, având 60 de ani și 11 luni vârsta standard de pensionare împlinită. Bărbații care au 65 de ani, u stagiul minim de cotizare de 15 ani sau stagiul complet de cotizare de 35 de ani se pot pensiona cu pensie pentru limită de vârstă în perioada imediat următoare. De aici rezultă că vârsta de pensionare crește trimestrial. Stagiul minim de cotizare este 15 ani atât pentru bărbați cât și pentru femei. Stagiul complet de cotizare este 35 de ani. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială potrivit unei alte legi.

 

Criteriu important: stagiul minim de cotizare

Pentru asimilarea perioadei necontributive condiția este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Astfel studiile universitare, master, doctorat pe durata normală de studii, conform legii se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie. Asta în plus față de stagiul militar, concediu medical, pensia de invaliditate, concediu pentru creșterea copilului, șomaj indemnizat, deportare, prizonierat și detenție politică.

Vechimea se poate cumpăra

Persoanele care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani pot cumpăra vechime în muncă pe o perioadă de cel mult 5 ani la alegere, din perioade diferite, în care nu au desfășurat activități profesionale. Plata se poate face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea Contractului de Asigurare Facultativ. Venitul la care se poate asigura facultativ este cel puțin salariul mediu brut pe economie. În cazul în care plata nu se face integral, stagiul de cotizare se valorifică proporțional cu sumele achitate.

Reducerea vârstei standard cu 5 ani

Actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine conform proiectului de lege, pensie pentru limită de vârstă. Astfel persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare (adică 35 de ani+8 ani ) inclusiv perioadele asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare. ”În acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.” (Nu se specifică dacă vorbim de bărbați sau despre femei și nici de când se pune pune în aplicare.)

Reducerea vârstei standard cu 6+

Actul normativ reglementează condițiile de reducere cu 6 ani a vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare (15 ani) și au născut și crescut 3 copii până la vârsta de 16 ani. ”Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.”(a se înțelege că la 4 copii se scade cu 7 ani, la 5 copii cu 8 ani..vârsta standard de pensionare.)

Pensia anticipată, potrivit proiectului

Dacă mai sus se vorbea despre actuala pensie anticipată, nepenalizată, deducem că următorul pasaj se referă la pensia anticipată din proiect. Aceasta se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare celor care au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depășit cu până la 8 ani. La stabilirea cuantumului pensiei anticipate însă nu se iau în considerare perioadele asimilate ”în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar sau a satisfăcut serviciul militar.”

Explicația despre cuantumul pensiei anticipate arată diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă în raport cu ”stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.” (Pensiile cresc, dar se diminuează?)

 

Se redefinesc gradele de invaliditate

Pentru a permite desfășurarea unor activități profesionale și a cumulului pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activități gradul de invaliditate este caracterizat astfel:

Gradul I – deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II – deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, gradul III – deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Pensia de urmaș

Dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile de a deveni pensionar, copiiilor soțului supraviețuitor li se cuvine pensia de urmaș. O nouă prestație introdusă în proiect se referă la ajutorul pentru soțul supraviețuitor, adică 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor poate fi cumulat cu pensia proprie. Cu îndeplinirea unor condiții însă: soțul supraviețuitor are stagiul complet de cotizare, are vârsta standard de pensionare, , au fost căsătoriți cel puțin 10 ani, nu s-a recăsătorit, iar suma totală să nu depășească 80% din salariul minim pe economie.

Pensia minimă

Un prag minim al cuantumului pensiei se stabilește din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat. Astfel: procentul minim aferent stagiului minim de cotizare este de 45% la care se adaugă 1% pentru fiecare an de cotizare (realizat peste cei 15 ani), fără a depăși procentul maxim de 75% din salariul minim brut pe țară.

Important de știut

Pensionarii care au stagiul de cotizare mai mic de 15 ani (adică au cotizat mai puțin de 15 ani la fondul de pensii) pot opta între pensie și indemnizație socială, cu 3 luni înainte de intrarea în vigoare a legii. Ei beneficiază de recalcularea pensiei, dar dacă suma rezultată este mai mică decât indemnizația socială, pensionarii pot opta pentru aceasta din urmă.

Majorare din oficiu

Pentru perioada 1 februarie 1975 și 1 aprilie 2001 în care venitul total nu poate fi dovedit se acordă o majorare a punctului cu 10% din oficiu. Dacă pensionarul aduce adeverințe din care rezultă un procent mai mare de 10% se acordă suma rezultată din recalculare. În schimb dacă după recalculare conform adeverințelor rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea inițială de 10%.

Formula de calcul

Pensia se obține din Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR). Numărul Total de Puncte este suma punctajelor anuale, pe care îl obținem adunând punctajele lunare și împărțind suma la 12. Punctajul lunar este venitul brut realizat de asigurat și împărțit la câștigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii Punctului de Pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, împărțit la 25 de ani, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor. Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar „duce și la creșterea tuturor pensiilor”, potrivit proiectului de lege.. La aceste calcule se utilzează 5 zecimale. Art.89 și art. 90 detaliază determinarea punctajului lunar în cazul pensiei de invaliditate și majorarea punctajelor lunare realizate de persoanele care au lucrat în condiții deosebite sau condiții speciale de muncă, adică grupa I și grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Ce valoare are Punctul de Pensie

Valoarea Punctului de Pensie în ianuarie 2018 a crescut la 1000 de lei, în iulie a mai crescut cu 100 de lei și va mai crește. Potrivit art. 86 din proiectul de lege valorile punctului de pensie vor fi următoarele: începând cu 1 septembrie 2019 va fi de 1265 lei, de la 1 septembrie 2020 va fi de 1775 lei, iar de la 1 septembrie 2021, anul intrării în vigoare a legii va fi de 1875 lei. Tot de atunci Valoarea Punctului de Referință (VPR) va fi de 75 de lei. Începând cu 2022 valoarea punctului se va indexa anual cu inflația. Și se menționează că: ”în situaţia în care indicatorul (rata medie anuală a inflației) are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.”

Prestații acordate pensionarilor

În limita locurilor asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP și în funcție de locuri contractate cu alte unități de profil, solicitanților îndreptățiți se acordă bilete de tratament balnear. Gratuit, persoanelor cu pensie de invaliditate, cu suportarea unor contribuții bănești de către beneficiari, sau cu plata integrală de pensionar, în condițiile legii. Tratamentul balnear are durata de 12-18 zile. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces al cărui cuantum se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale și nu poate fi mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Ajutorul de deces cuvenit  pentru un membru de familie (neasigurat) reprezintă jumătate din suma de mai sus.

Legea va intra etapizat în vigoare

Astfel, potrivit articolului 186 prezenta lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2021, cu excepția valorii punctului de referință, dat fiind creșterea graduală a punctului de pensie. La data intrării în vigoare a acestei legi se abrogă Legea nr. 263/2010, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2009, Legea nr. 578/2004 și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.

(Publicat în PUNCTUL 697)

CASETĂ

Potrivit anexelor acestui proiect de lege pe lângă cele 51 de posturi, și personalul navigant din aviația civilă se încadrează în condiții speciale de muncă. Lista cuprinde meseriile de la pilot prin instructor, parașutist până la însoțitor de bord. (Anexa 2 și 1). Deasemenea artiștii de la balerini, prin clovn, solist vocal și până la cascador se încadrează în condiții speciale de muncă. (anexa 4). Anexa 3 cuprinde lista unităților cu locuri de muncă în condiții speciale. Anexa 5 cuprinde tabelul cu vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare pentru femei și bărbați.

 Impactul social
”Prezentul proiect de act normativ cuprinde reglementări potrivit cărora din sistemul de pensii din România sunt eliminate inechitățile dintre beneficiarii sistemului, respectiv atât între genuri cât și pentru fiecare tip de gen, precum și dintre categorii de persoane care au desfășurat activitatea în aceleași condiții de muncă și cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionării.
Proiectul de act normativ se adresează pensionarilor și asiguraților sistemului public de pensii prin aceea că se fundamentează pe principii de bază cum sunt, contributivitate, solidaritate socială, egalitate de tratament între categorii de beneficiari, imprescriptibilitate. În același timp, pensiile cresc la un nivel care să asigure un trai decent”- citat din Expunerea de motive

”Sumele necesare se asigură, începând cu anul 2020, prin transfer de la bugetul de stat, prin bugetul MMJS (Ministerului Muncii și Justiției Sociale, ), pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”-  citat din Expunerea de motive