Palatul Tholdalagi, turnul și biserica franciscanilor în anii 1950…

Orașul de pe Mureș, considerat adesea cel mai frumos, cel mai curat oraș din zonă, supranumit și orașul florilor ar atrage mulți turiști, pentru că: are cea mai mare grădină zoologică din țară, are trenuleț la Platoul Cornești, are piscine și bazin de înot acoperit la Weekend, are cetate medievală, are palate, clădiri frumoase în centrul urbei, muzee, teatre, hoteluri și pensiuni luxoase, cinematografe, malluri…o gară CFR renovată prin care mai trec și trenuri care uneori se și opresc, are un aeroport…mai nou chiar poți zbura la greci sau în Egipt, mai greu la Cluj sau la București. La acest capitol, zborul trebuie verificat la fața locului, pentru că situația e foarte schimbătoare! Pe lângă atracțiile orașului nu trebuie uitat că suntem apropape de mina de la Praid, de lacurile sărate de la Sovata…Ce mai, să vină turiștii!

Și vin turiștii. Se strecoară pe lângă schele în Palatul Culturii. E tocmai în renovare, a mai fost, când se pregătea aniversarea centenarului…un balcon a rămas nereparat, poate că va scăpa și de astă dată, schelele fiind ridicate la distanță…Pe la intrarea din față, poarta ferecată. La Info Turist însă ușa e larg deschisă. Păcat că nu au pus și o atenționare: ”urmează imagini care v-ar putea afecta emoțional!” Pentru că molozul se înalță până la tavan…Nici urmă de lucrător. O fi pauza de masă.

Prin Piața Teatrului e turnul baroc, atât a rămas din mănăstirea și biserica franciscanilordemolate în 1971 când s-a început construcția Teatrului Național. Sub turn se află intrarea în cavoul călugărilor. Turnul este atracție turistică, adesea fotografiat de cei care se află în trecere pe acolo. Dinții nemiloși ai timpului au început să muște din tencuiala turnului. Într-un timp a fost marcată zona cu benzi colorate, semn că e pericol de accidentare. Banca de la picioarele turnului în schimb e mult prea atractivă în așteptarea unui mijloc de transport local, așa că au îndepărtat semnul de restricție și a rămas zidul cu rănile pe care le-aș putea repara cu un pumn de tencuială…Dar…

Am găsit o fotografie pe net despre biserica în anii 1950 și alta făcută zilele trecute.Oare greșesc dacă gândul mă duce la posibilitatea ca mai devreme sau mai târziu să fie ras și turnul, mai ales că ceva mai încolo, o clădire din șirul celor seculare care dau farmecul aparte orașului, a fost demolată, ca să-i dea loc unei construcții noi de sticlă și metal?

…și turnul cu rănile pe tencuială!