Azi am descoperit pe blogul cuiva, că unii mă bârfesc cu o serioasă doză de ură proletară. Fără nume și fără chip, niște domni extrem de curajoși, mă critică și mă cataloghează în comentariile lor, de parcă ar fi plătiți pentru asta. Nu cred că sunt plătiți de Soros!

Cunoașteți tipul acela de lingău care se gudură pe lângă ”șef”, ajutându-l să huiduie ”dușmanul de clasă”, chiar dacă habar nu are despre ce e vorba, dă și el cu presupusul și combate vehement? M-ar mira să nu fi întâlnit măcar unul…

Așa e și cel care m-a catalogat ”tovărășică” , apoi m-a făcut ”senilă”, și fiind un suflet romantic i s-a părut că senilă rimează cu șenilă,așa că a decretat că am ”șenile cât tancul!” Asta după ce i s-a părut că poza mea de profil e veche de 20-35 de ani! M-am mirat, de unde poate avea cineva atâta ”dragoste” față de o străină? Pentru că e evident că nu ne cunoaștem!

Tot comentând pe lângă subiect, dragii de ei m-au transformat în eroina principală a telenovelei ” caracteristicile scrisului si dispozitia psihica a celui care scrie.” Și de atunci mă amuz, nevoie mare!

Pentru că e tare greu pentru niște îngâmfați să citească printre rânduri, de sensul frazei ce să mai zic, stimabilii bat apa în piuă și mă distrează vrând-nevrând.

Episodul din această seară mi-a adus detalii noi despre tovarășul, dar și despre mine! Presupusa ”mini me”.

Jignit în orgoliul propriu pentru că de la șenile am dedus că omul nostru ar fi un lent’colonel de tancuri, a trecut la atac. ”Supărat, supărat e Doamne…,”

Am greșit! Pare soldat neinstruit. Îl dă de gol expresia ” e greu pt.voi sa intelegeti ” ( mai tinerii mei compatrioți nu prea le au cu persoana a II- a plural, formula de politețe nici p-atât), deși omul se laudă spunând: ” Evident ca nu suntem de aceeasi varsta,tovarasico,dar eu am facut facultati serioase” ( logică de fier).

Apoi aflu că sunt ”ilogic johanistă”,deși masteratul meu făcut afară ar fi o explicație de ce, am ifose de fată mare, el nu are gentilețe, dar eu (observați logica deducție: ”sigur am 110 kg”.Vaaaai, de- ar el avea gentilețe, ce suplă aș fi!

Cum naiba să nu râd?

Iar încheiera e apoteotică: ”individa asta are drept de vot”. Adică eu!

Hahahahaha!

Bănuiesc că și ”indivizii” au! Asta deja nu-i de râs!