Mă străduiesc -fără prea mult succes- să-mi sortez ”arhiva”. Agende, notițe, decupaje de ziare, colecții întregi, pagini îngălbenite… Dacă îmi fac timp și mă apuc de ”lada de zestre” dau peste unele articole, știri interesante, dacă le recitesc, chiar și pe diagonală, îmi ia timp. Incredibil, dar chiar sunt subiecte interesante, abordate în toți acești ani. Surprinzător sau nu, problemele se repetă! Subiecte eterne, semnalate și lăsate în așteptare…

Dacă ar avea putere a ”patra putere” în stat, poate că lucrurile ar sta altfel! Dacă o problemă sesizată ar fi urmărită până la rezolvare, dacă i-am găsi rezolvare, dar asta e o altă temă.

Acum aș vrea doar să -mi exprim mirarea, că revin problemele sensibile, pe care le-am atins în urmă cu 7 ani. De pildă epidemia, vaccinul…Definiție, imunizarea, suspiciuni, știri false, businessul mendicamentelor. Subiect deschis.

Homeschooling. Școala de acasă. Da, cu buda în curte în multe părți ale patriei, unii susțineau școala de acasă. Poate că pe atunci părea ceva exotic, dar previzibil că aici se va ajunge. Și nu prea am făcut mare lucru ca să ne pregătim pentru noua eră a informatizării. Degeaba ni se cere de ani de zile, deșteaptă-te române, poporul pare că hibernează! Lasă că mere și așa! Mai vedem mâine! Și dacă nu va mai fi mâine?

Rectific: nu se poate încheia un text atât de pesimist! Și mâine e o zi, da? Sună altfel!

Happy February!