Trec coloane de mașini pe bulevard, alte coloane ies de pe străduța mea. Alternativ își dau prioritate unii altora, în funcție de curajoșii pietoni, care întrerup coloana, aventurându-se pe zebră. Trecătorii, închiși parcă fiecare într-un balon de săpun, se rostogolesc în bătaia soarelui, unii cu nasul în telefon reușesc totuși să se evite.
Aștept o breșă printre mașinile care curg spre o mare arteră de circulație. Degeaba se grăbesc, nu pot intra până la schimbarea semaforului, totuși ….o mașină îmi taie calea, ca să se oprească, evident, chiar pe trecerea de pietoni. O ocolesc în timp ce șoferița îmi face semnul rugăciunii și-i citesc de pe buze: Scuzați-mă! Scuzați-mă!
Bine, dar să nu se mai repete!
