Am incercat sa aflu din surse sigure, de cine apartin scarile de la intrarea in bloc. Nu am facut o obsesie din problema scarilor, dar daca am intrat in hora, trebuie sa joc. Si voi juca pana la capat. Asa sunt eu. Capoasa. Cu fitze in cap. Am incheiat citatul.

Revenind la povestea scarilor, nimeni nu putea -mi spuna cine raspunde de scari. Asiguratorul a zis ca asigurarea se refera doar la cele de dincolo de usa apartamentului.

La asociatie, ca sa ne pedepseasca pentru indrazneala de a ne gospodari singuri, au decretat ca va trebui sa ne facem fond de reparatii si daca nu pica scarile pana atunci, ne vor ajuta sa le reabilitam.

Scrisorile mele trimise la un domn Belean, responsabil cu asociatiile de locatari, au ramas fara raspuns. Ca le-a primit,  stiu de la tizul sau de la asociatia noastra, care imi transmitea indicatiile pretioase primite de la el. Dupa fiecare scrisoare, editorial, material publicat in Zi de Zi, venea cate un nene sa se uite la treptele care arata din ce in ce mai jalnic.  Se uitau, dadeau din cap dezaprobator auzind ca nu dispunem de  fond de reparatii si plecau. Ultima scrisoare l-a facut pe presedintele asociatiei sa-mi trimita vorba ca sa nu mai tot scriu despre scari ca ne facem de minune. Ca nu are rost sa scriu daca nu avem bani de reparatii, tot degeaba. Realizand totusi ca scara e in pericol, bransamentul de gaz fiind pe balustrada de beton, fisurata si ea, oricand poate avea loc si o explozie de toata frumusetea. Presedintele asociatiei a avut o idee geniala: sa sudam intrarea, iar bransamentul sa fie mutat, vorbeste el cu e-onul! A venit si de la e On Gaz un tanar care a facut cateva poze si a plecat.

De la prima fisura aparuta prin august, pe zi ce trecea apareau altele si altele, largindu-se din ce in ce mai mult. Vazand ca vecinii vor sa cheme televiziunea, incerc ultima solutie.Tastez un mesaJ pe telefonul meu mobil si in scurt timp sunt sunta, apoi din nou sunata si aflu ce nu putea sa-mi spuna nimenea: spatiul de la trotuar si pana la intrarea pe usa blocului apartine domeniului public.

Deci scarile vor fi reparate de primarie, dar nu de pe o zi pe alta, ca dureaza ceva timp cu birocratia. Sa blocam intrarea ca sa nu se circule pe scari, ar fi pacat sa avem victime, mai ales ca ploaia va grabi alunecarea scarii catre vale, adica in drum. Vedem luni ce se poate face, spunea vocea de la capatul celalalt al firului nevazut. Ce  ma surprinde in toata povestea asta e intrebarea ce mi-a adresat-o salvatorul nostru. Cum de nu l-am anuntat mai repede?

Cui i-ar fi trecut prin minte ca responsabilul cu asociatiile care nu a catadichsit sa-mi raspunda la scrisori, nu l-a anuntat macar pe cel de la domeniul public daca stia ca nu-i treaba lui sa repare scarile?

Oras digital cu scari ce o iau la vale si presedinti de asociatie sub orice critica!

e.m.