382294_289362391097695_1806626315_nPuţini dintre noi ştiu că a fost publicată în Monitorul Oficial,  în februarie 2003 şi reactualizată în iunie anul trecut, Legea 46, o lege care stipulează drepturile pacienţilor. Potrivit legii prin pacient   se înţelege o persoană sănătoasă ori bolnavă  care utilizează serviciile de sănătate. Aceste servicii adunate sub genericul îngrijiri de sănătate includ servicii medicale, servicii comunitare şi servicii conexe actului medical. Prin intervenţie medicală înţelegem orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de prevenţie, terapie sau reabilitare, iar îngrijirile terminale se acordă pacientului în apropierea decesului. În sensul acestei legi pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate, fără niciun fel de discriminare!

Pacientul are dreptul la informaţia medicală

Tocmai pentru că pacientul român nu-şi cunoaşte drepturile , recent a fost lansată o campanie intitulată: „Drepturile pacienţilor:  Pacienţii informaţi au parte de servicii mai bune”. În cadrul campaniei a fost lansată oficial o linie telefonică de tip Tel Verde, dar şi un site cu informaţii de specialitate, iar în capitală  a fost plasat şi un punct de informare stradal unde pacienţii se pot interesa  despre drepturile pe care le au. Campania a fost lansată săptămâna trecută de fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Cristian Buşoi, europarlamentar în Comisia de Sănătate a Parlamentului European. El a menţionat că, din discuţiile avute cu pacienţii, a realizat că „cei mai mulţi  români nu-şi cunosc  drepturile, unele dintre ele elementare, atunci când solicită servicii medicale”.

Deocamdată doar în capitală

Linia telefonică Tel Verde poate fi folosită deocamdată doar  de bucureştenii care pot suna la 0800 080 44,  gratuit, de luni până vineri, între orele 8 şi 20.30, în timp ce websiteul www.drepturilepacientilor.infom, este disponibil tuturor. De pe acest site pacienţii îşi pot cunoaşte drepturile, dar pot solicita şi un punct de vedere de specialitate  dacă au plângeri legate de încălcarea drepturilor  lor .  Aceste apeluri şi sesizări vor fi preluate de voluntarii care răspund la linia Tel Verde, după care o echipă de medici vor răspunde prin scrisori sau email pacienţilor.  Europarlamentarul Cristian Buşoi a spus că ar trebui înfiinţată de Guvern o instituţie de stat care să se ocupe de apărarea drepturilor pacienţilor. Pacienţii nu ştiu că au dreptul de a fi informaţi cu privire la tratamentul propus şi alternativele pe care le pot avea din punct de vedere medical ca să poată alege în consecinţă.

Dreptul la a doua opinie

Legea 46 menţionează că  „Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală“. Şi pentru asta pacientul nu trebuie să ceară permisiunea nimănui. Necunoscându-şi drepturile, pacientul poate face o confuzie între opinie extinsă şi a doua opinie. În primul caz medicul curant îi dă bilet de trimitere pacientului la un alt medic de specialitate, de nivel superior de pregătire, care nu preia însă tratamentul,  iar în al doilea caz, a doua opinie este cerută de pacientul nemulţumit de opinia iniţială. Cazurile prezentate de televiziunile de ştiri arată că mai ales în cazul unor boli incurabile cu evoluţiue fulminantă este bine să se ceară şi o a doua opinie, în cel mai scurt timp posibil. Pacienţii nu fac uz de acest drept pentru că nu ar vrea să-şi supere medicul curant, ori pentru că nici nu ştiu că el există, nu ştiu cui să se adreseze, ori se opresc din lipsa resurselor financiare sau pur şi simplu pentru că nu mai au încredere în sistemul sanitar.

Costurile celei de a doua opinii

Potrivit legii, asiguraţii au drepturi, dar şi obligaţii pentru a putea beneficia de drepturi. Prin casele de asigurări, fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puțin o dată pe an, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuție personală si a modalității de plată, precum şi asupra drepturilor şi obligațiilor sale. Criza economică şi creşterea costurilor medicale au determinat reevaluarea pachetului de bază ce oferă unele servicii medicale gratuite şi neasiguraţilor în caz de urgenţă. Odată cu reevaluarea pachetului de bază a revenit în discuţie şi dreptul la a doua opinie şi costurile la care se ajunge, fiind vorba de o altă instituţie medicală decât cea în care s-a formulat prima opinie, de alte investigaţii, iar în final se ajunge la costuri ridicate. În cadrul aceleiaşi unităţi medicale costurile sunt mai puţin costisitoare. Dacă există o bună relaţie între medicul de familie sau medicul de specialitate din ambulatoriu şi pacient, actul medical poate fi eficientizat. “De multe ori, necunoașterea de către pacient a drepturilor, dar și a obligațiilor sale, precum și necunoașterea rolului și limitelor medicului în rezolvarea cazurilor duc la o abordare defectuoasă a actului medical, iar pacientul are cel mai mult de pierdut”, este de părere Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Centru medical de excelenţă la Tîrgu Mureş

 

O activitate medicală excelentă la nivel naţional şi una de referinţă, chiar şi la nivel european,  se desfăşoară de ani de zile în centrul universitar din Tîrgu Mureş. Cardiologia, chirurgia și transplantul cardiac, chirurgia vasculară, chirurgia generală, serviciile de investigații paraclinice, medicina de familie și medicina de urgență sunt specialități medicale practicate la astfel de nivel pe plan național. „Modelul privat de calitate a creat un model public de calitate în sănătate ce ar trebui urmat și în alte județe”, crede Vasile Barbu vorbind despre centrul medical de excelență, ce vine în sprijinul bolnavului. Deficienţele de comunicare şi de abordare a actului medical pot fi corectate prin organizarea unor cursuri de informare a pacienţilor în urma unei iniţiativa venite din mediul privat.  Sunt necesare aceste cursuri pentru că explică pe înţelesul tuturor  tot felul de probleme medicale, de la prevenire la simptome şi tratament, creând o punte între medicii de specialitate şi pacienţii care primesc informaţiile necesare  din surse sigure şi nu de la dr. Google. Majoritatea reclamaţiilor ce ajung la Asociația Națională pentru Protecția Pacienților în cursul unui an se referă la nemulţumirile cauzate de neînţelegerea de către pacient a rolului şi limitelor medicului de familie, dar şi din cauza necunoaşterii drepturilor şi obligaţiilor acestor pacienţi, consideră Vasile Barbu.

Doi pe un balansoar

Avem pacientul informat, care-şi cunoaşte drepturile  şi obligaţiile sale, şi avem medicul de familie sau de specialitate la care ajunge pacientul informat şi care relaţionează eficient de acum, fiind pregătit prin cursuri de specialitate.  În cabinet însă găseşte un medic nemulţumit de salarizare, aglomerat cu probleme birocratice, luptându-se cu cardul de sănătate şi cu probleme tehnice  care îi fură din timpul rezervat consultaţiilor.  Pacientul vine încrezător  la cabinet dar  acolo dă de un funcţionar public! În urma hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie  şi Justiţie (ICCJ) medicul între  timp a devenit funcţionar public.  Hotărârea a fost publicată în 5 august în Monitorul Oficial al României. Înalta Curte stabileşte  „că  fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, in sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenta dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistraţii instanţei supreme”. Această formulare stufoasă vrea să spună că în ciuda unui articol (nr.34 alineatul 2) din Legea 46/2003  privind drepturile pacientului, potrivit căruia „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, fiind interzis de lege!

Medici gata de greva generală!

Cea mai mare problemă a medicului niciodată nu a fost, sau nu ar fi trebuit să fie „primirea foloaselor necuvenite”. Nepunând la socoteală uscăturile din orice pădure, medicii lucrează cu abnegaţie în folosul pacientului, aşa cum au jurat la terminarea facultăţii. Pregătirea lor profesională continuă în folosul pacienţilor necesită şi salarii pe măsură. Nemulţumiţi de lipsurile din sistem, de proasta salarizare cadrele medicale, medicii pleacă cu miile din ţară! Pacienţii la rândul lor se plâng de aglomeraţia din unităţile medicale de stat, de lipsa fondurilor pentru analizele medicale şi de sistemul sanitar în general. Potrivit obiceiului de a striga în lume toate problemele pe siteul de socializare, medicii au aderat la un grup de iniţiativă unde discută despre aceste probleme, dar şi despre o posibilă grevă generală! Grupul se numeşte „Medici gata de greva generală. Solicităm salarii decente!” şi numărul membrilor săi a depăşit 16000!  Membrii grupului solicită salarii decente şi eliminarea statutului de funcţionar public al medicilor! Totodată ei dezbat subiecte precum infrastructura învechită, lipsa medicamentelor şi a materialelor sanitare, precum şi recunoştinţa primită în plic  de la pacienţi, declarate recent ilegale.

Ministrul Sănătăţii promite

Ministrul Sănătăţii Nicoale Bănicioiu a anunţat că se va întâlni cu sindicatele din Sănătate, cu premierul victor Ponta, cu ministrul Finaţelor Eugen Teodorovici pentru a găsi soluţii  la probelemele medicilor. „Mă voi întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi ai medicilor, dar şi cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, şi sunt convins că vom gasi soluţii pentru majorarea veniturilor medicilor! Este o misiune în care vom reuşi şi cred că am arătat în aceşti ani că îmi respect angajamentele!”, a scris sâmbăta pe Facebook ministrul Sănătătâi, Nicolae Banicioiu, citat de Agerpres.”Chiar dacă Înalta Curte a decis că medicii sunt funcţionari publici, sunt convins că împreună – toate puterile statului – vom găsi o soluţie pe care medicii o merită, pentru că fără  un sistem sanitar dezvoltat nu putem evolua ca naţiune”, a adăugat Bănicioiu.

Petiţieonline.com

Grupul de iniţiativă a lansat şi o petiţie online pe care au semnat-o deja peste 17.000 de persoane. În petiţie se vorbeşte despre „degradarea climatului de lucru în sistemul sanitar din ţara noastră.  Cadrele medicale părăsesc masiv ţara, pacienţii sunt părofund nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi în sistem, decidenţii sunt ezitanţi, fără o strategie clară, sindicatele murmură ce nu aude nimeni. Colegiul medicilor tace şi tăcerea tuturor devine asurzitoare, complice şi vinovată”, se arată în petiţie.

Întrebări fără răspuns

Vorbind despre proiectul de lege privind salarizarea medicilor ce ar fi trebuit să fie elaborat în funcţie de limitele bugetului actual, se caută răspunsul la întrebările: ce reformă se va face în respectarea şi motivarea medicului? Cu câţi paşi? Vor fi satisfăcuţi toţi medicii? Ce dimensiune va avea pachetul de servicii de bază dacă finanţarea va fi limitată la 200 de euro în medie pe an/cetăţean? Din ce vor fi acoperite celelalte servicii de sănătate necesare pentru afecţiuni cu impact vital sau social major care nu încap în pachet din cauza fondurilor limitate? Vom avea două categorii de pacienţi? Unii care beneficiază de servicii de sănătate de cea mai bună calitate, aşa cum prevede legea 46/2003 şi alţii care doar visează la ele?

Erika MĂRGINEAN

Publicat în PUNCTUL, august 2015