Un cunoscut îl opri într-o zi pe Socrate, filozoful grec, nu profa din ”Liceenii,” ca să- i spună ce auzise despre unul dintre studenții filozofului.
- Stai, înainte să -mi spui ce ai auzit, aș vrea să treci testul celor trei.
- De acord, zise cunoscutul.
- Primul e testul adevărului. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui e adevărat?
- Nu știu, doar am auzit de el.
- Al doilea e testul binelui. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu e ceva de bine?
- Nu, ba dimpotrivă!
- Al treilea e testul folosinței. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos?
- Nu, nu chiar…
- Dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici adevărat, nu e nici bun și nici de folos nu-mi este, atunci de ce să-mi-o spui?
- ???
Întâmplarea aceasta poate fi de folos unora care ar vrea să-mi povestească despre ce au mai auzit despre… studenții mai mult sau mai puțin cunoscuți!
Și dacă tot am vorbit de Socrate, să închei cu vorbele lui spunând :”Singurul lucru pe care îl știu este că nu știu nimic”.
Ar fi mai puţin zumzet prin lume dacă s-ar ţine cont de asta.