Etichete

, , , ,


Vestea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică în cazul Beke în infracțiune de acte de terorism, condamnându-i pe cei doi activiști HVIM din Covasna la câte cinci ani de detenție cu executare, a trezit vii reacții. Au avut loc proteste în Târgu Secuiesc, dar și la Warșovia și la Dublin. Câteva sute de persoane au protestat în fața Ambasadei României la Budapesta. Reprezentanți ai Secuilor de pretutindeni și ai diferitelor organizații de tineret și-au exprimat nemulțumirea și au cerut eliberarea tinerilor. Protestatarii au adresat o scrisoare premierului Ungariei, neînțelegând lipsa de reacție a guvernului maghiar, cu atât mai mult cu cât cei doi condamnați au dublă cetățenie. ”…dacă acești patrioți secui pot fi încarcerați fără repercusiuni, atunci orice locuitor maghiar de acum încolo va putea fi condamnat pe nedrept,a comentat deputatul Pintér Tamás. Reprezentanții UDMR în schimb s-au delimitat de la bun început, potrivit Beke.

Tinerii au negat învinuirea 

Cei doi bărbați, Beke István, președintele HVIM din Târgu Secuiesc și Szőcs Zoltán, șeful organizației HVIM din Ardeal au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT ( în 19 mai 2016) pentru  că ar fi  intenționat să detoneze o bombă artizanală în centrul orașului Târgu Secuiesc, în 2015, la parada militară organizată de  Ziua Națională a României. Tinerii au negat învinuirea  în mod constant. Anul trecut în iunie cei doi au fost parțial achitați, fiind condamnați doar pentru infracțiune cu obiecte pirotehnice la 10 luni și 8 zile respectiv la 11 luni și 6 zile de detenție, exact perioada petrecută de cei doi în arest preventiv.  Cu toate acestea, după recurs procuratura a cerut schimbarea clasificării faptei în act terorist împotriva comunității, iar instanța a aprobat-o.

Sentință tipică

Potrivit avocatului apărării, Lică Dragoș Cristian, sentința a fost una tipic românească. Această sentință lasă de înțeles că judecătorii au recunoscut de fapt nevinovăția celor doi bărbați, dar au vrut să evite ca statul român să fie condamnat la plata unor daune din cauza unor constrângeri nedrepte aplicate inculpaților”, ar fi comentat avocatul, citat de Maszol.

Între timp cei doi condamnați au fost duși la poliția din Târgu Secuiesc de unde încătușați au fost transportați la penitenciarul din Codlea.

CASETĂ

”Sunt și mă simt nevinovat! După cum cred eu, problema stă în felul în care oamenii percep noțiunea de naționalist. Extremist, fascist, rasist, xenofob, toate aceste cuvinte sunt băgate într-o singură oală, aceea de naționalist. (…) Totul e o minciună! Nu există nicio convorbire compromițătoare, nu aveam gândul de a pune bomba de 1 Decembrie. La mine acasă, în oraș, între conaționalii mei, lângă statuia lui Gábor Áron – simbolul secuimii –, lângă firma mea, lângă muzeul particular al părinților? Trebuie să fii dement ca să te gândești la așa ceva! Nu mai zic să faci așa ceva”, spunea, în mai 2017, într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului Observatorul de Covasna, Beke István.

Ce  este HVIM

Ca să încep cu începutul, am căutat să aflu pe înțelesul tuturor, ce ascunde acronimul HVIM. În maghiară se referă la Mișcarea Tineretului din 64 de Comitate. De pe pagina lor de socializare aflăm că mișcarea a fost fondată în 2001 de Toroczkai László. Potrivit acestuia mișcarea caută o lume ce a dispărut în urma globalizării, pierzându-și identitatea. Urmează o descriere semănătoristă a caselor cu pereți albi, lanuri de grâu aurii, cer albastru și izvoare cu ape cristaline… o lume de vis pierdută demult și pentru învierea căreia vor să lupte membrii mișcării. Pe site mai găsim o rubrică de Știri, un Blog pentru articole și Formularul de aderare pus la dispoziția celor care vor să li se alăture celor 600 de mii de membricare își iubesc patria”. Ultimele postări – așa cum era de așteptat se referă la cei doi membri HVIM din România, recent condamnați la detenție cu executare.

Analizându-și  activitatea în cadrul Mișcării 64 Beke nu găsește nimic ce ar fi contravenit legilor. Admite că la demonstrații puteau să-și exprime sloganele  pe un ton puțin mai ridicat decât s-ar fi așteptat unii. A fost un caz la Tîrgu Mureș când un membru al Mișcării a fost amendat pentru tonul mai ridicat cu care striga nu mai știe ce slogan. ”Nu înțeleg de ce sunt unii atât de înverșunați împotriva Mișcării 64., ”se întreabă retoric Beke, într-un interviu televizat.

Interviu la Tv online

Cel mai vizionat post de televiziune online din Ungaria, nemzeti 1tv a realizat un amplu interviu în direct în 10 aprilie 2017 cu Beke, sub titlul ”Primul terorist secui”. Din acest interviu am preluat declarațiile celui care zilele trecute a ajuns la penitenciarul din Codlea, pentru ispășirea pedepsei de cinci ani cu executare.

În vizorul autorităților

Fiind membri și făcând parte din conducerea Mișcării 64 de Comitate toate acțiunile lor – fie că se referea la revocarea evenimentelor istorice, fie că era vorba de întrajutorarea unor persoane, au fost urmărite.”Au fost polițiști – și români și maghiari, care au zis pe șleau, mi-e rușine că trebuie să fiu aici, dar sunt trimis, deci se vedea că sunt împinși pe la spate!,” răspunde Beke, adăugând că au depus și o dovadă în aces sens la Tribunal. ”A venit o fetiță în vizită la fata mea și am plecat cu mașina la 5km distanță de Târgu Secuiesc. Ajunși pe Platoul Perkő, am coborât din mașină și  la cinci minute după noi a ajuns și mașina pe care scria cu litere mari Jandarmerie. Atât de discret ne urmăreau. Și ei au fost  surprinși că numai noi suntem și nimeni altul pe platou. Au filmat, au făcut poze din mașină,  noi am procedat la fel, astfel am avut și noi dovada, apoi după un timp au plecat”, povestește Beke despre faptul petrecut în vara anului 2015, anul în care a și fost arestat.

Povestea arestării

Cu o zi înainte de 1 decembrie, m-am trezit ca orice om normal, îmi vedeam de treabă, (…), între timp s-a descărcat acumulatorul din mașina mea și am pornit spre firmă ca să-mi aduc în spate acumulatorul ca să-l schimb. Ajuns în capătul străzii, văd că trei mascați s-au dat jos dintr-un Duster, doi civili tocmai coborau din mașină, unul de la volan, altul din dreapta. Cel care a coborât din dreapta a arătat spre mine cu degetul: El e! Prindeți-l! Surprins ce eram, am zâmbit, mi-am ridicat mâinile și am zis jandarmilor care alergau spre mine: mai ușor, băieți că alunecați pe gheață și cădeți!Toată scena avea un feeling: deci, noi  am venit la un terorist, acesta nu ne așteaptă cu Kalașnikov, doar zâmbește ridicându-și brațele?Se vedea și pe ei că erau surprinși. Apoi m-au dus în fața  firmei. Acolo un genist stătea îmbrăcat în costum alb de unică folosință. Pe atunci încă nu știam cine e, am văzut un ins care în loc de salut mi-a zis în românește ”unde-i bomba?”.  Mă uitam la el, uluit, despre ce vorbești?Habar n-aveam. S-a mai gândit, apoi ”scoate  bomba”, mi-a zis. Ce să-ți dau? Căutați, habar n-am ce căutați! A mai stat pe gânduri, apoi m-a întrebat ce explozibil am. Așa spontan mi-a venit în minte că am petardele, sunt acolo în birou, într-o cutie de pantofi, sunt așa cum mi le-au trimis. Am două artificii, și câteva petarde, pentru Revelion și  în ianuarie urma să fie, deci a fost ziua de naștere a fiului meu și pentru asta aveam artificiile alea de pus pe tort. Genistul s-a uitat la ele, le-a dat la o parte. Nu astea. Unde-i bomba?

Percheziții la domiciliu, la firmă și pe teren

Altul a găsit o găleată cu cuie ruginite. A început să facă poze. Îmi venea să râd. Ce vreți cu acele cuie de la fier vechi? Le pozați? Și mi-a atras atenția că nu-i de glumit, că ei știu de ce fac asta. Eu în schimb habar nu aveam.

În camera fetei mele filmau de zor. Soția se uită întrebându-i ce au găsit? Păi cum ce-am găsit? Ia vedeți ce învață copiii de mici! Era un caiet de lucru de limbă engleză, pe copertă era desenată o armă cu lunetă, cu titlul Snapshot. Deschideți-l să vedeți e un caiet de exerciții în engleză, cu copertă originală. Cel care filmase a ieșit din cameră. Celălalt s-a înroșit un pic. Am avea multe de povestit! La firmă, biroul mi l-au răscolit, documentele le-au împrăștiat, primul au golit coșul de gunoi…căutau bomba. O știre bombă au găsit.  Nici pe terenul de airsoft nu au găsit nimic.”

”Menționez că soția mea despre toate astea habar nu avea. Au venit să percheziționeze casa. Atât. Merg în bucătărie, deschid frigiderul și atunci întreabă soția dar spuneți-mi odată pentru numele lui Dumnezeu,  ce căutați? Ce căutați? În frigider? Vi-i foame? Ce vreți?Și atunci au zis: Căutăm bomba, doamnă! Soția perplexă: dumneavoastră sunteți normali: Judecați un pic? Căutați bomba în camera copiilor, printre hainele copiilor, în frigider căutați bomba? Avem copii minori, atât de tâmpiți nu putem fi!”

”În opinia mea, cei care au efectuat percheziția și-au dat seama că au dat-o în bară, dar nu mai aveau cale de întoarcere, s-a făcut prea mare tam-tam și în presă. Trebuia mers mai departe!”

Audieri la București

Au zis că mergem la audieri. Unde? La București!  Atunci m-am gândit  că e mai serioasă treaba. Apoi cel din față și-a dat jos masca și a vorbit ungurește. El era translatorul. La București polițiștii încercau să mă convingă că ar fi mai bine să recunosc fapta, că e gravă învinuirea. Nu știam ce ar trebui să recunosc. Soția mea când întreba de ce sunt dus  la București, i-au zis: Păi cum, nu știți? Pentru terorism! M-au pus să completez niște foi. Le completez, îmi iau biletul de tren și mă duc acasă. Așa m-am gândit, dar n-a fost așa. Toate audierile au fost în prima noapte de la 12 la 2 și a doua zi spre seară, în rest nu i-a mai interesat ce sunt, cine sunt. Când am citit acuzarea mi-am dat seama că e vorba de chestiunea aceea când ne-am prostit, eu așa zic că ne-am prostit. Am vrut să vedem dacă avem observator. Din păcate s-a clarificat că avem. Și am avut”.

Gluma nevinovată, coinsecințe grave

În continuare Beke a rememorat și gluma pe care a făcut-o careva dintre ei spunând că pe 1Decembrie, la defilarea militarilor ce comic ar fi dacă ar pocni câteva petarde și ce dur ar fi cum s-ar trânti toți pe pământ.După mine asta nu înseamnă terorism, că astfel de glume se fac în toate casele secuiești, acum asta ar însemna că toți îs teroriști?!, a întrebat retoric.

Atacat din interior

”Nu m-am gândit la așa ceva.(că am putea avea observator, nota red.) Sunt unii care se miră, cum se poate , printre voi? Obișnuiam să le zic că există FBI, există CIA și altele. Ei sunt verificați la sânge, și sunt și printre ei, noi atunci?! Ca între prieteni, nu avem filtru, nu ne așteptam la așa ceva. Am avut o informație de la B.Sz  (cel bănuit că a fost observator, nota red,) potrivit căreia la toamnă DIICOT va avea o acțiune răsunătoare. Noi doar am zâmbit. Ce ar putea fi?”

Acuzațiile explicate de Beke

La percheziția de la Estelnic procurorii au găsit niște țevi  pe terenul de Airsoft, despre care susțineau că ar fi de cupru și că urmau să fie tăiate și umplute cu praful din petarde amestecate cu praful din artificii și apoi sudate. Ei presupuneau că de aceea mi-am luat artificiile ca să folosesc din ele nu știu ce praf negru special care se aprinde mai repede. Am demontat acuzațiile lor, spunând că țevile sunt țevi apărătoare de cabluri electrice, vechi, care nu se îndoaie ci se rup, nu se pot tăia, și nici nu pot fi sudate. O mare parte a teoriei a căzut. Ei au venit în ultima zi. Deci eu deja trebuia să am bomba gata făcută. Aceste țevi se află la 30 de km distanță (dus-întors ) de oraș . Dovezile pe care le-au adunat ei , una era aici, alta dincolo și a treia nu exista!” Comentând decizia instanței Beke constată: ”Această decizie este foarte interesantă din unghiul că dispare acuzația de terorism, de atentat împotriva comunității, dispare complotul anticonstituțional, deci totul pică și rămâne presupunerea că voi lua 11 luni și 9 zile din cauza că s-au găsit la mine câteva petarde. Vă puteți uita, am pe dulap o cutie de pizza pe care e unul dintre artificiile de tort pe care mi l-a dat înapoi DIICOT și în față e o băutură energizantă ”Bomba”.

În arest

Dimineața pe la cinci și jumătate a fost dus într-o celulă de 5m pe 7, unde erau 10 paturi suprapuse, parter, etajul unu și doi. Toată lumea dormea. Un pat era liber. M-am oprit lângă pat.  Cel care era pe patul de deasupra și-a împins căciula pe cap, s-a uitat la mine  și în loc de salut a zis: treci la budă! (…) Au început să se trezească și ceilalți. Șeful de cameră l-a întrebat zâmbind pentru ce cauză a fost adus. La răspunsul lui Beke ”Pentru terorism” au început să râdă, l-au numit frate și l-au sfătuit să se culce, că ar vrea să mai doarmă și ei.

Curs de manele

Chiar și obosit Beke a remarcat că patul arăta ca unul rămas probabil de pe vremea lui Ceaușescu, iar perna era fără husă…Și-a pus geaca îmblănită sub cap și a dormit. În prima lună era împreună cu deținuții de drept comun. Dimineața pe la 10 începea programul pe Taraf Tv până seara pe la 23-24, așa că manelele nu mai prezintă niciun secret pentru el. Uneori seara mai mutau postul pe știri, știindu-l o celebritate!

Dintre cei închiși cu mine, 80% râdeau de motivul arestării mele, dar nici cei 20% nu m-au făcut bozgor, dar erau consternați că se poate ajunge acolo cu așa ceva! În cele șapte luni o singură dată nu am auzit că sunt bozgor, sau ce-ai vrut să ne faci nouă românilor de 1 Decembrie. Nimic. Chiar nimic! Era o lume cu totul diferită acolo”, a conchis Beke.

Condiții catastrofale

Încăperea de 5X7m cu paturi suprapuse, cu un veceu turcesc care e și cabina de duș, cu deținuți de drept comun. În zori s-a trezit simțind că are ceva pe palmă, din reflex l-a trântit de podea și a dat peste el cu papucul, pe întuneric. Abia dimineața a văzut că era un gândac negru, fără exagerare, imens. Era o goangă neagră atâta de mare – spune arătând cam 10 cm.  ”Apoi am găsit mai multe!”În ciuda acestor condiții catastrofale, cei condamnați să stea închiși zi și noapte, se înțelegeau bine. ”La un moment dat eram cinci în celulă. Un polițist român, un curd, un turc, un terorist secui și un țigan. Ne-am înțeles foarte bine!”

Legătura cu familia

La percheziții au participat zeci de persoane, mascați înarmați până-n dinți. Copiii minori ai familiei Beke au asistat la percheziții. Considerând că această amintire va lăsa urme adânci în memoria copiilor, Beke nu și-a lăsat copiii să –l viziteze la penitenciar.”În primele 30 de zile nu am putut vorbi cu copii. Simțeam că nu am cuvinte.” În primele 50 de zile de detenție nu și-a văzut soția decât în sala Tribunalului, neputându-și vorbi, decât prin câteva semne, prin zâmbete sau în cele câteva minute admise la telefon. Perioada petrecută în detenție  i-a schimbat totuși viața . Nu a fost ușor, puteam primi de la 15 la 25 de ani. În schimb m-a surprins solidaritatea oamenilor din Târgu Secuiesc și a altor persoane, deoarece nu sunt, sau nu eram o persoană atât de cunoscută.”, spune Beke. În momentul de față cazul încă nu este încheiat, deși în prima instanță s-au șters toate acuzațiile periculoase!

Judecătorul a văzut foarte clar lucrurile, se vedea că e în temă, dosarul are opt volume. Avocatul meu a vrut să mai dea o foaie, ca probă, dar judecătorul a zis n-o primesc, pentru că această pagină se află deja în dosar. O altă chestiune, nu pot afirma că maghiarii sunt cu mine și românii ar fi contra mea. Asta nu e adevărat pentru că am multe cunoștințe români, având  firmă, am lucrat și lucrăm împreună cu mulți importatori, nu am întrerupt legăturile cu nicio firmă, cu nicio persoană din cauza celor întâmplate: Vai, tu ce ai vrut să faci?”

Controale peste controale

Într – o altă emisiune televizată, în care apare și al doilea ”terorist” – Szőcs Zoltán , deasemenea realizată anul trecut, după ce au fost lăsați în libertate, cei doi povestesc – presați de timpul pus la dispoziție – despre arestul la domiciliu. Timp de 4 luni și jumătate Beke putea ieși în curte, dar Szőcs care locuia la bloc nu avea voie să iasă nici măcar în casa scărilor. Vizite puteau primi, mai puțin ei între ei nu aveau voie să vorbească sau să țină legătura cu martorii. Erau controlați de 3-4 ori pe  zi și trebuiau să semneze o hârtie. Ziua, noaptea. În perioada controlului judiciar luni, miercuri,  vineri și duminică trebuiau să semneze de prezență. Bucurându-se de libertatea ce avea să dureze până-n 4 iulie anul acesta, povesteau cu destulă detașare momentele grele prin care au trecut. Încătușați cu mâinile la spate, precum  cei mai periculoși deținuți, când au primit vestea eliberării nu le venea să creadă. ”Încearcau să ne blocheze firma, ca să nu putem plăti avocatul, cu avocatul dat din oficiu ar fi putut obține tot ce vor. Oamenii ne-au ajutat foarte mult și financiar, mulțumesc tuturor pentru susținere și har  Domnului nu  le-a ieșit.”

Momentan cei doi sunt încarcerați. Povestea continuă.

(Publicat în PUNCTUL 691)