Etichete

, , ,


o_vartemplom_asatas_11_hv_0.jpgObișnuiți să trecem nepăsători pe lângă clădirile și monumentele istorice din oraș, ne mirăm când vedem grupuri de turiști fotografiindu-le de zor. Dacă ne-am opri și noi preț de câteva minute  și ne-am ridica privirile din celulare, un pic mai sus de nivelul nasului, am avea ce vedea. Încercând să privesc orașul cu ochii străinului, m-am oprit la cel mai important monument medieval din Tîrgu Mureș: Biserica Reformată din Cetatea Medievală, chiar în buricul târgului!

Unicate în România

Mândra Cetate  proaspăt renovată în urma unui proces amplu ce a durat un cincinal și ceva, atrage privirile trecătorilor. Intinsă pe o suprafață de 4,3 hectare, formată dintr-o incintă fortificată, ziduri lungi de 90 de metri ce despart cele 7 bastioane, Cetatea Medievală este scena numeroaselor manifestări culturale. La faima cetății contribuie și descoperirile arheologice, unele dintre ele fiind unicat pentru secolul al XV-lea în România, potrivit directorului Muzeului Județean Mureș, Zoltán Soós. Descoperirea unui sistem de drenaj al apei lângă Bastionul Măcelarilor, urmele unei fabrici de cărămidă datând din secolul al XVI-lea sau numeroasele elemente dintr-o bucătărie din secolul al XVII-lea sunt renumite.  Descoperirea unui atelier de prelucrarea bronzului însă, este unicat pentru secolul al XV-lea.

Renovarea Bisericii a început

Singurul colț nerenovat încă  este cel al Bisericii din Cetate. După lucrările de renovare efectuate în anii 80, de câteva săptămâni încoace se lucrează din nou pe la Biserică.”Grație episcopului Kató Béla și a sprijinului guvernului ungar, clădirea va fi renovată atât în interior cât și la exterior”, a  spus Henter György, preotul bisericii. ”Vom scoate băncile de acolo, le vom restaura, dar practic vom restaura întreaga biserică. Tencuiala va fi eliminată în întregime, și vom zugrăvi proaspăt cu var toată biserica potrivit descrierilor pentru monumentele istorice. În sanctuar unde nu este tencuială, vom pune cărămidă arsă. Asta e una din lucrările mari, cealaltă va fi la acoperiș. Lemnăria va trebui reparată, va trebui tratată împotriva cariilor și tratată cu materie ignifugă.  A treia lucrare se referă la podeaua bisericii, toată va trebui ridicată și  izolată dedesubt cu pietriș. Vitraliile, niște sticle prinse în chenar de plumb, au o vechime de cel puțin 200  de ani. Pentru că lucrările au fost începute în sanctuar, slujbele se desfășoară în nava bisericii. La închiderea navei (în timpul lucrărilor, nota red.), ce nu se va întâmpla mai devreme de anul viitor, slujbele se vor ține în vechea clădire a Teatrului de Păpuși”, a spus preotul citat de liget.ro.

Lipsesc specialiștii în studiul textilelor

De  trei săptămâni se fac săpături arheologice în  zonă. Arheologul antropolog Gál Szilárd a povestit reporterilor că obiectele descoperite sunt imediat puse în pungi de plastic și așezate  la păstrare, în locuri ferite de lumină și umiditate, pentru a fi cercetate apoi. Cea mai spinoasă problemă reprezintă studiul textilelor pentru că nu-i ușor să găsești specialist și dacă nu se restaurează în trei-patru săptămâni, textila se destramă, a povestit antropologul care se va ocupa de restaurarea și studiul oaselor.

Zece documente, 250 de ani de activitate

Să mergem înapoi în timp ca să reconstituim viața mureșenilor din cetatea medievală nu e ușor. Cu atât sunt mai importante urmele activităților omenești descoperite în cetate și în jurul bisericii din cetate, cu cât avem mai puține documente referitoare la acea perioadă. De la începuturile cetății și până-n epoca modernă s-au păstrat doar 10 documente referitoare la activitățile omenești de pe parcursul a 250 de ani. ”De aceea sunt importante nu doar săpăturile arheologice, dar și cercetarea zidurilor, restaurarea pietrelor, lucrările de metal și altele  din care putem obține informații suplimentare despre clădire, față de puținele dovezi scrise care s-au păstrat”, a declarat directorul Muzeului Județean Mureș.

Șantier arheologic în…sanctuar

Primele săpături arheologice în jurul bisericii au fost efectuate în 1999.  ”În  2004 când a fost strămutată orga,  s-a ivit ocazia de a deschide un mic șantier într-un colț de sanctuar. S-a văzut de atunci că niște morminte și câteva rămășițe de clădiri din epoca barocă vor ieși la iveală,” a mai spus arheologul. Mormintele descoperite datează din perioada post reformației. Existența lor se explică prin faptul că în Evul Mediu activitatea mănăstirească se desfășura într-un spațiu închis, laicii neavând posibilitatea de a fi îngropați acolo, cu excepția celor bogați sau a călugărilor . Abia în epoca modernă va fi folosit și sanctuarul ca loc de îngropăciune, ca dovadă stă  descoperirea celor 20 de morminte. Acestea pot fi identificate în mare parte ca datând din secolul al XVII-lea după moneda ce poartă stema lui Bethlen Gábor.

Tot aici au fost descoperite o criptă de cărămidă în care a fost înmormântat un cuplu. Pe hainele mortuare au fost găsite capsele de argint și o parte dintr-un voal țeșut cu fire de metal din secolul al XVII-lea, bucățele de dantelă,  în stare destul de bună, potrivit  liget.ro

Din istoria Bisericii din Cetate

Lăcașul de cult cuprindea clădirea fostei mănăstiri franciscane, capela și turnul clopotniță. Ordinul franciscan, ajuns în Transilvania prin filiera germană, în 1332  a ajuns și în Novum Forum Siculorum, (Neumarkt sau Székelyvásárhely ),  Tîrgu Mureș-ul de azi,  unde au pus bazele  primei mănăstiri în afara spațiului săsesc, cu mult timp înainte ca târgul să primească rangul de oraș liber regal.

„În cazul Tîrgu Mureșului putem zice că fondarea mănăstirii a fost premergătoare dezvoltării urbane, deoarece la începutul secolului 14 orașul abia era un târg mai dezvoltat. Transilvania este enumerată printre cele opt provincii franciscane din regat în 1332, ca o provincie de sine stătătoare. (…) Conventul a fost menționat pentru prima dată în 1332, fiind a patra mănăstire franciscană din Transilvania”, a arătat directorul Muzeului Județean Mureș, Zoltán Soós.

Loc de pelerinaj

”Următoarea însemnare datează din 1400, când este menționat liderul mănăstirii, Székely Antal, și conține prima informație referitoare la arhitectură, despre terminarea construcțiilor altarului bisericii, a mai adăugat directorul.” Potrivit documentului datând din 1400, a patra mănăstire franciscană din Transilvania, cea din Tîrgu Mureș,  a primit autorizația papală de a ține pelerinaje anuale. Această autorizație a  însemnat în primul rând sprijin financiar pentru urbanizarea localității. Fortificațiile din jurul mănăstirii au fost construite cu ajutorul financiar al vicevoievodului transilvan Ştefan Báthory pentru protejarea de atacurile turcești a mănăstirii și a localnicilor. Aceste fortificații   au fost menționate pentru prima oară în 1487 cu ocazia unei delimitări de întabulare. ”În 1487 se menționează pentru prima oară fortificația din jurul mănăstirii, cu ocazia unei delimitări de intabulare, care vorbește despre șanțul cetății ca fiind unul dintre punctele de hotar (Wararokya)”, a explicat directorul Muzeului Județean Mureș

La sfârșitul secolului al XV-lea mănăstirea Tîrgu Mureș a fost  un centru cultural, educațional și de pelerinaj. „Presupunem că aceste pelerinaje au devenit o tradiție fiind uitate după convertirea orașului la calvinism în 1554, ”a opinat directorul.

Preot luteran

În 1556 când comunitatea franciscană a fost dizolvată și în locul călugărilor a fost adus un preot luteran, doar o mică parte din mănăstire a fost folosită, iar  clădirea a început să se deterioreze. Asediul armatei austriece din 1601 condus de Giorgio  Basta  a distrus multe clădiri, iar mănăstirea a fost incendiată. Biserica a fost repusă în funcțiune începând din 1602. Abia peste decenii, în 1693, din donația contelui Teleki Mihály a fost refăcut tavanul casetat al bisericii, două casete păstrează ca dovadă, inscripția  de construire. Biserica tip sală, lungă de 52,7m este  compusă dintr-o navă lungă de 31,5m și lată de 14,2m și un altar. Dacă mănăstirea a fost construită în stil gotic, în 1790 s-a conturat interiorul baroc al navei , s-a construit galeria vestică a bisericii. Opera meșterului brașovean Johannes Prause,  orga, a cărei cutii a fost pictată de Pictor Papp Márton, a fost așezată pe galerie. Mobilierul din interior, executat de meșteri locali, datează din perioada anilor 1835-1841.

Turnul – clopotniță

Ultima construcție este turnul – clopotniță, înalt de 55 de metri, structurat pe patru nivele. Intrarea în turn se face de la etajul întâi, iar la parter este o încăpere înaltă, care are intrarea de pe coridorul care leagă fosta sacristie şi capelă cu altarul. Ambele intrări au ancadramente de piatră cu profile simple terminându-se în arc frânt. La nivelul parterului grosimea zidurilor atinge 1.80 metri. În interiorul turnului se află scara care conduce spre ultimul nivel, cel care adăpostește clopotele. Ultimul nivel are deschideri în arc frânt pe toate cele patru laturi, unde vă întâmpină o priveliște superbă asupra orașului, vă poate confirma asta un vizitator clandestin, adică eu, care în urmă cu … niște ani, am urcat până acolo! În atenția celor care ar vrea să-mi repete escapada: evitați perioada când se trag cloptele! Pericol de asurzire!

Deasupra nivelului patru este acoperişul, care are pe colţuri patru turnuleţe. Se consideră că acest turn gotic ar fi fost modelul pentru mai multe turnuri de biserici similare din zonă. Pe partea nordică şi vestică turnul are câteva ferestre mai mici la parter şi la etajul trei, toate având ancadramente gotice simple.

În câteva zile, consideră preotul Henter György,  se va da start lucrărilor ce vor fi executate de Building Invest SRL. Până la  sfârșitul anului viitor, cel târziu, Biserica din Cetate va deveni o adevărată bijuterie a orașului.

Erika MĂRGINEAN

Sursa liget.ro

(apărut în PUNCTUL 693)o_vartemplom_asatas_12_hv_0.jpgo_vartemplom_asatas_07_hv_0.jpgo_vartemplom_asatas_03_0.jpg