Etichete

, , , , , ,


18739733_1801309886562484_4896990497577127551_n.jpgFosta directoare a Grădiniței ”Licurici” din Tîrgu Mureș,  Livia Dudilă ne-a povestit despre educația preșcolară din Suedia, comparând-o cu sistemul educațional de la noi. Sistemul preșcolar suedez pune accent pe calitatea actului pedagogic, subvenționat din bugetul de stat, bugetul comunal și dintr – o taxă plătită de părinți, nu mai mare decât alocația primită de fiecare copil. Începând de la un an și ceva, copiii sunt lăsați să învețe singuri să se îmbrace, să mănânce, chiar dacă-și pătează hăinuțele. Nu li se impune nimic, chiar dacă există un program orientativ la grădiniță. Sunt lăsați să-și aleagă ce tip de activitate doresc să facă. Indiferent de vremea de afară, zilnic petrec câte două ore în natură, neocolind nici băltoacele, dacă tocmai plouă. Au haine de schimb, pelerine de ploaie, cizmulițe de cauciuc. Hainele murdare se spală. Nu se strigă la ei, iar lovirea lor – chiar dacă bătaia ar fi ruptă din Rai – e interzisă de peste 30 de ani prin lege. Pe scurt, copiii din Suedia sunt învățați de mici să respecte pentru a fi respectați. Suedia fiind o țară multiculturală copiii învață de mici despre diversitate și egalitatea între sexe pentru a oferi atât băieților cât și fetelor șanse egale de a – și dezvolta abilitățile.

Și astfel am ajuns la Școală!

21686406_1981023868591084_7372816609047068283_n.jpgLivia Dudilă: În Suedia , în anul calendaristic în care copilul împlinește șase ani începe clasa pregătitoare. În România erau cuprinși în clasa pregătitoare doar copiii care până în septembrie au împlinit șase ani.

Reporter: Cum se procedează la înscrierea copilului?

L.D.: Înscrierea și repartizarea copilului se face de către Comună. Înscrierea e automată în școala cea mai apropiată de domiciliul elevului. Desigur, poți alege o altă școală, dar copilul va fi înscris acolo doar dacă rămân locuri libere. Primești acasă scrisoarea cu data începerii anului școlar, clasa, numărul de copii și numele învățătoarelor. În clasa nepoatei mele de exemplu sunt 22 de copii și au trei învățătoare, una principală și două ajutoare.

Rep.: După clasa pregătitoare, urmează școala primară?

L.D.: Școala primară e structurată în clasele 1-3. Și aici există un profesor principal și unu – doi profesori care îl ajută. În clasele 4 – 6 deja sunt doi profesori principali. Spre deosebire de România, profesorii nu se pot alege. Aici nu sunt cunoscuți, nu au aceeași importanță învățătorii ca la noi.

Rep.: Următoarea treaptă?

L.D.: Ciclul gimnazial reprezintă următoarea treaptă. Se desfășoară în alte școli, unde sunt numai elevi de clasele 7 – 9. În gimnaziu elevii au profesor la fiecare materie, dar se întâmplă ca același profesor să predea și două materii.

Rep.: Câte clase cuprinde învățământul obligatoriu?

L.D.: Învățământul obligatoru, așa zisa ”grundskola” este de 9 clase. Elevii cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani frecventează obligatoriu școala. În funcție de rezultatele școlare ei pot trece la următorul nivel de învățământ: liceul!

Rep.: Cum se intră la liceu?

L.D.: Liceul nu e obligatoriu. Dacă elevul nu are note de trecere la cele mai importante materii din ciclul obligatoriu de învățământ, adică la suedeză, matematică și engleză, nu poate urmări studii liceale. Cei care nu pot să facă liceul, merg la școlile de meserii.

Rep.: Ce înseamnă note de trecere?

21762233_1981023871924417_437925605589452229_n.jpgL.D.: În Suedia evaluarea elevilor se face într – un sistem de șase note reprezentate prin litere. De la îndeplinirea majorității cerințelor evaluate cu A, B și C, la sufieciente cerințe evaluate cu D și E, iar neîndeplinirea cerințelor e marcată cu litera F.

Rep.: Care este atuul învățământului suedez?

L.D.: Învăţământul suedez este vestit pentru sistemul de studii vocaţionale care includ lungi perioade de practică, ajutându-i pe elevi să se integreze repede în câmpul muncii, după absolvire. Aceste programe vocaţionale includ cel puţin 15 săptămâni de practică în cei trei ani de liceu şi după absolvire, tinerii pot intra direct în câmpul muncii.

Rep.: Ce puteți spune despre programul unei zile?

L.D.: Școala se deschide la ora 6. Cei mici până la 12 ani pot fi lăsați acolo, dacă părinții lucrează devreme, în același loc unde rămân după școală, până vin părinții după ei. Orele încep la 8,20 în toate școlile, cu durata orelor diferențiată, separat pe clase, ca să nu fie toți odată în pauză. În clasele mici orele sunt mai scurte, de 40 de minute, și cresc în clasele mai mari, până la 60, sau 90 de minute cu o pauză scurtă la jumătatea timpului.

Rep.: Învățământul e gratuit, ori se plătește?

L.D: Singura activitate cu plată din învățământul suedez este programul de afterschool, pentru copiii până la 12 ani, Fritids se numește unde copiii se joacă, ies afară, fac proiecte, pregătesc prăjituri, dar nu fac niciodată lecții sau lucru suplimentar. Supravegheați sunt desigur și aici, de profesori, care fac de serviciu cu schimbul.

Rep.: Mâncarea se plătește?

L.D.: Mâncarea este gratuită. Elevii mănâncă în pauza de prânz la cantină.

Rep.: Au temă pentru acasă?

18698046_1801309919895814_6404326839650719694_n.jpgL.D.: Uneori primesc câte o pagină de exerciții la matematică, vinerea, și au la dispoziție o săptămână, până joia viitoare ca să le rezolve. La grupa pregătitoare copiii aduc vineri programul pentru săptămâna viitoare.

Rep.: Cum se ține legătura cu școala? Comunicarea cum se face?

L.D.: Comunicarea se face prin e-mail sau mesaje prin telefon. Odată pe semestru se face întâlnirea părinte – profesor (diriginte) – elev. Elevul este în centrul atenției. Se discută de la adaptare, până la cum se simte la școală, ce probleme are, despre prieteni, dacă e agresat, cum îi place mâncarea, etc, încercând să găsească împreună rezolvarea problemelor. Se face totul pentru ca elevul să fie ajutat. Spre deosebire de România unde la ședințele cu părinții se află totul despre toți copiii, cu efectele cunoscute. Aici este o altă gândire, o altă concepție, există  respect pentru copii.

Rep.: Nu este umilit copilul cu vorbe ”Gigel poate, tu de ce nu poți?!”

L.D.: Copiii nu sunt comparați decât cu ei înșiși. Se urmărește evoluția personală. Nu se spune în fața clasei niciodată ce calificative a obținut acesta. Nu există o ierarhie în clasă, nici ascultare orală, la tablă! Proiectele de grup sau individuale sunt prezentate în fața clasei. Fiecare copil e încurajat individual ca să-și dezvolte talentele pe care le are. La activitatea practică au atelier, lucrează la mașina de cusut, pictează, cos manual etc.

Rep: Au teste?

L.D.: Au teste multe, toate anunțate. Au și teste naționale în clasele a 3-a, a 6-a, a9-a și în ultimul an de liceu.Testele sunt la suedeză, matematică și engleză, iar la liceu, în funcție de profil.

Rep.: Vacanța?

25552133_2100885559938247_3088028918436491575_n.jpgL.D.: Vacanța de iarnă e de 3 săptămâni, de primăvară, de Paști și de toamnă, undeva în octombrie sunt vacanțe de câte o săptămână, iar vacanța de vară din 10 – 15 Iunie ține până-n 19 – 22 August.

Rep.: Am lăsat la urmă un aspect foarte important: limba maternă!

L.D.: În Suedia se pune mare accent pe păstrarea limbii materne, oricare ar fi ea. Există profesori recrutați din rândurile imigranților care predau limbile din țările respective. Ideea este de a păstra limba maternă făcând simultan conexiunea între limba maternă și cea suedeză. Fiecare copil străin, e lăsat să învețe în ritmul său suedeza, câteva luni, înainte de a intra în clasa potrivită vârstei.

13592675_1389288277764649_4582787071042556998_n.jpg

În concluzie, în Suedia fiecare copil e ajutat să se integreze în sistemul educațional suedez, păstrându-și limba maternă, să-și dezvolte aptitudinile, respectându-i pe ceilalți și fiind respectat la rândul lui. Pentru că sistemul educațional suedez pune accent și pe sistemul de studii vocaţionale cu lungi perioade de practică, după absolvire elevii se pot integra repede în câmpul muncii. Meseriile specializate sunt foarte bine plătite, astfel că nu toți fac liceul preferând să se îndrepte spre o școală de meserii.

(Publicat în PUNCTUL 717)

PARANTEZĂ

Și în acest timp la noi, noul ministru al Educației vrea ”să coboare armata din pod,” lăsându-i repetenți pe copiii din clasele I-III care obțin calificativul ”Slab”, nefiind evaluați cu note!