Cutremurul de peste 5 grade pe scara Richter de joia dimineață, un”cutremur serios”, ne-a tulburat, dar nu ne-a trezit din somnul pomenit în imn. Până și vigilența ne-a fost adormită la loc la auzul lozincilor de genul ”mai bine mai multe cutremure mărunte, că astea ne pot salva de la zdruncinătura cea mare! ”

La 45 de ani de la marele cutremur în ciuda tuturor campaniilor de avertizare și pregătirea populației, batem pasul pe loc. Sfaturile de adăpostire vorbesc despre statul sub grinda ușii! Care grindă?

Sfaturile sunt cam depășite! Apartamentele ”ciuruite ”după bunul plac al fiecăruia (open space!), aparatele de aer condiționat agățate sub geam, centralele termice prinse de perete, cazanele de apă…o mulțime de aparate grele. Stilul modern ne-a fericit cu mese sub care nu încape nici pisica, și mai e și din sticlă! Unde să te ascunzi?

Alarmare? Dacă ne sperie cu sonorul acela îngrozitor, ce anunță urșii, ne bagă doar în panică! De ieșit din casă nu putem. În cele câteva secunde eventual te dai de lângă oglindă, de geamul care se poate sparge…Prea multe șanse de acțiune nu ai. De la etaj, nu se pune problema să ieși din casă! Liftul, scările sunt cele mai periculoase.

Cutremurul are prostul obicei să se producă seara ori dimineața devreme, ca să-ți pună la încercare capacitățile de orientare pe întuneric. Doamne ferește, Doamne ajută! Eventual un Tatăl nostru, după care Dumnezeu cu mila!

La ce să ne așteptăm? Clădirile cu risc seismic au primit bulina roșie, camuflate apoi cu grijă, altfel cum să-ți mai vinzi proprietatea? Cine s-ar muta într-o clădire ce stă să cadă? Dar nici nu le-am reparat! Stăm prost și cu adăposturile.

Teoretic suntem pregătiți. Campaniile sunt bifate, exercițiile sunt la zi. Avem o mică problemă ce ne omoară: practica! Astfel nu ne rămâne decât: Doamne, ocrotește-i pe români!