Cunoscută încă din antichitate, ghimbirul este planta folosită atât în gastronomie, în medicină naturistă cât şi în industria cosmetică. Cele mai mari plantaţii de ghimbir din lume se găsesc în Nigeria, cel mai mare producător de ghimbir este India, iar cel mai mare exportator este China cu 232 mii de tone, potrivit statisticilor din 2005.
http://youtu.be/jUJdG34ZgzM
Ghimbirul se foloseşte fiert sau prăjit. Fiert iuţeala sa creşte, aroma scade, prăjit în schimb iuţeala scade şi are un gust diferit. În bucătăria japoneză de pildă se foloseşte sucul proaspăt de ghimbir peste carnea de pui, iar alături de sushi se serveşte ghimbir murat. În America de Nord Ginger ale este o băutură carbogazoasă cu extract de ghimbir, zahăr şi apă. În Europa bucătăria ungurească foloseşte ghimbirul la fripturi grase, la mâncăruri grele, dar şi la cozonaci.
Rizomul se curăţă de coajă şi taie felii subţiri sau se dă pe răzătoare. În forma pisată se foloseşte ca piper alb.
Ghimbirul în tratamente
Abia la începutul anilor 1980 cercetătorii occidentali s-au preocupat de virtuţile terapeutice ale ghimbirului, in special rizomul.
În răceală, acţionează asupra plămânilor, stomacului şi splinei.
O rădăcină proaspătă de ghimbir, rasă şi fiartă în 250 ml apă, timp de 10 minute, produce un ceai cu efecte remarcabile în tratarea edemelor, vomei sau tusei, inducând şi o senzaţie puternică de încălzire a corpului, respectiv un efect sudorific pregnant.
Atunci când febra nu cedează, fierbeţi 100 g ghimbir proaspăt în 500 ml apă şi spălaţi tot corpul cu zeama rezultată.
Dacă tusea nu vrea să vă lase în pace, stoarceţi o rădăcină de ghimbir şi amestecaţi sucul cu puţină miere şi 250 ml apă fierbinte; beţi câte 1-2 căni pe zi.
Ceaiul de ghimbir este un calmant ideal în inflamaţiile gâtului, sinuzite, răguşeală, febră, eliminare de mucozităţi şi congestii respiratorii.
Indigestia poate fi tratată dacă mâncaţi căteva bucăţele de tulpină de ghimbir proaspăt.
Este calmant pentru durerile abdominale, ajută digestia, elimină gazele, dă poftă de mâncare, neutralizează toxinele, în vreme ce o cană de suc din aceeaşi parte a plantei vă poate scăpa de un sughiţ rebel, greaţă sau vomă, ori chiar de o toxiinfecţie alimentară.
Reumatism: Rapoarte medicale din diverse spitale chinezeşti arată că injectarea unei soluţii de 5-10% suc de ghimbir în zonele afectate, poate trata cu succes durerile reumatice.
Ghimbirul este folosit, adesea, ca antidot în caz de rău de mare. Este întrebuinţat, de asemenea, pentru combaterea răului de altitudine, de maşină, de mişcare de rotaţie. Ghimberul acţionează şi împotriva stărilor de vomă, greţurilor, deranjamentelor stomacale sau intestinale. În caz de greaţă, se ţine în gură, sub limbă, o bucăţică de rădăcină de ghimbir. Senzaţia de greaţă şi vomă va dispărea imediat.
În China, este cunoscut ca antiastmatic de peste 3000 ani, folosindu-se suc de ghimbir şi morcovi. Astmul se mai poate trata cu tinctură de ghimbir care eliberează plămânul de secreţii.0.5-1.5 g de praf de rădăcină de ghimbir, luat de 3 ori pe zi, înainte de masă, înlătură durerile de cap de natură nevralgică şi spastică, greţurile şi voma (la femeile însărcinate), tratează bronşita şi astmul bronşic, frigiditate, cataracta.
Consumat pe post de aperitiv
Când este consumat înainte de masă, ghimbirul poate creşte pofta de mâncare şi accelerează arderile din organism. Uşurează procesul de digestie şi, deci, îl îmbunătăţeşte datorită gustului picant. Mai mult, ghimbirul are proprietăţi de detoxifiere.
Bun şi pentru calmarea durerilor articulare
Pe lângă faptul că este un remediu eficient pentru întărirea sistemului imunitar, ghimbirul şi-a dovedit calităţile şi în calmarea durerilor articulare şi musculare. Amestecă pudră de ghimbir cu câteva picături de ulei de ricin şi masează zona dureroasă. Este un tratament rapid pentru a trata gâtul înţepenit şi durerile de articulaţii ori cele reumatismale.
În medicina alternativă:
Moleculele aromatice de ghimbir trimit impulsuri creierului imediat ce ating pielea, relaxând şi detensionând musculatura. Rădăcina încălzeşte meridianele de acupunctură. Terapeuţii folosesc uleiurile aromatice de ghimbir pentru fricţionarea zonelor unde se acumulează tensiuni negative: tâmplă, ceafă, încheieturi.
Ghimbirulr are şi proprietăţi afrodiziace, stimulative, tonifiante, acţionând prin grupul de compuşi numiţi gingeroli, asupra sistemului nervos. Alte proprietăţi ale ghimberului: antitoxic, hipotensiv, antitusiv.
În industria cosmetică
În industria cosmeticelor: La spitalele din Beijing, este utilizat în tratamentul alopeciilor (cheliilor) sub formă de rondele proaspete. Cosmetologii europeni au fabricat loţiuni cu ghimbir pentru tonificarea şi revitalizarea părului. Loţiunile de corp pe bază de ghimbir au efecte de întinerire: hrănesc epiderma şi îi conferă fineţe şi supleţe. Fiind bogat în magneziu, fosfor şi acizi aminaţi, ghimbirul este omniprezent în formule revitalizante ale cremelor de faţă. Graţie uleiului esenţial pe care îl conţine, rizomul de ghimbir emană o savoare de lămâie piperată şi conferă astfel căldură şi personalitate parfumurilor.
Sursa Quick health4you