Etichete

, ,


Mă tracasa deja interfonul. Poşta rapidă, reclame, vecina că şi-a uitat cheia…Şi o voce hotărâtă: de la gaz! Zilele trecute au verificat centralele de pe scară, nu l-o fi găsit acasă pe careva, mi-am zis în timp ce îi deschideam poarta. După un timp, soneria, de data asta de la intrare în apartament. Bună ziua, îmi zice şi se avântă pe hol dintr-o mişcare, trântindu-se pe scaun, lăsându-şi geanta pe covor. O fi observat nedumerirea mea, pentru că a repetat foarte senin că e de la gaz. Ok. Şi?

– Am venit să verific centrala! (şi se uită la mine aşteptând parcă aplauze indelungate)

– N-avem centrală! (norocul lui că stătea pe scaun.)

– Au verificat-o deja? ( îşi mai încearcă norocul aruncându-se peste geanta de scule. Scoate un carneţel, îl răsfoieşte agitat, citeşte adresa cu vocea tare, pe un ton de parcă ar vrea să spună: îndrăzneşti să-ţi negi adresa?!) Centrală, convector!-mai încearcă el, vizibil desconsiderându-mă.

– Adresa corespunde, dar nu avem centrală! Avem infrapenele…panel cu infraroşu…(precizez văzând că mă priveşte cu neîncredere, de parcă aş fi ascuns centrala în debara).

-N-am vorbit noi mai devreme la telefon? 0746….(No, acum să te văd!)

– Nu cred! Dar mai ziceţi odată numărul!

Mi-l repetă, nu-i al meu. Nu-l cunosc. N-am centrală…L-am luat pe nu în braţe şi tipul cât un stâlp de telegraf mă priveşte în continuare cu neîncredere. Eu lângă uşă, de parcă eu aş fi dat buzna la el în casă…nu am cuvinte. Se ridică ameninţător de pe scaun, mă mai întreabă odată pe un ton „îţi mai dau o şansă, recunoaşte” , a fost verificat gazul?

– Aragazul…a fost…cândva…ştiu şi eu când! (chiar nu ştiam şi riscam să pic „examenul” cu răspunsul meu.)

A mai făcut o încercare pronunţând numele firmei…ceva SRL, apoi a decolat cu viteza cu care intrase…

L-am urmărit de la geam. A ieşit din bloc şi a dispărut după colţ. „Ce anume a fost, ce a vrut să fie…noi nu vom şti-o poate niciodată!”