magazin_25352Cred că nu exagerez afirmând că nu există  tîrgumureşean care să nu fi auzit de  avocatul care câştigă aproape toate procesele, de patronul postului de radio Gaga, de candidatul la preşedinţie , de deputatul de Mureş, de senatorul UDMR, de vicepreşedintele Grupului Parlamentar al Partidului Popular European , sau de consilierul onorific al premierului Ponta, ori de tîrgumureşeanul distins cu Ordinul Merit al Republicii Ungaria în Grad de Mare Cruce, concetăţeanul nostru  György Frunda! Dacă totuşi e vreunul care nu auzise încă de el, vă facem o scurtă prezentare.

Cine este Gheorghe (György) Frunda?

Înainte de a fi fost cunoscut ca avocat, Gheorghe Frunda, născut în 22 iulie 1951 în Tîrgu Mureş, a fost copilul lui Carol Frunda şi al  Evei Magdalena. Familia nu era una săracă, deţineau proprietăţi în Transilvania, despre bunicul dinspre tată se spune că ar fi avut o fabrică de asfalt, iar tatăl avea o fabrică de lapte şi produse lactate. Naţionalizarea din 1948 şi sentimentele anticomuniste ale tatălui, Carol Frunda, membru în gruparea Feliboga i-au adus o arestare şi o condamnare la moarte, schimbată apoi pe detenţie pe viaţă, în 1957. Eliberat după şapte ani, prin amnistiere, Frunda baci aducea smântână de casă şi miez de nucă la comandă, doamnelor gospodine. Deşi sunt voci care susţin că părinţii ar fi divorţat în urma condamnării, iar el ar fi fost crescut de bunicii dinspre mamă, G. Frunda şi-a amintit zâmbind de „comerţul” cu smântâna,  ce se întâmpla prin anii 1968-70. După terminarea liceului-urmat la o şcoală despre care nu se pomeneşte în Cv-urile sale, graţie Facebook  ştim că în 1970  a terminat la Liceul A.I.Papiu din Tîrgu Mureş, ar fi trebuit să urmeze 6 luni de armată la „terişti”, adică termen redus după ce a intrat printre primii la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, absolvind-o ca jurist în 1974. A avut noroc, legea prin care se interzicea admiterea unui candidat care avea un părinte condamnat politic sau era preot  condamnat  a intrat în vigoare doar peste un an. „Am fost 16 pe un loc, am intrat printre primii 20, eram tare la istorie, am absolvit tot printre primii patru, cu media de 9,60”, a  povestit  Frunda unui jurnalist . Anul următor a intrat în avocatură, a devenit membru în Baroul Tîrgu Mureş.”Multe dintre cazurile preluate ca avocat in regimul trecut au fost, conform unor surse locale, din rândul „romilor cu bani, pălărie şi mustaţă  pe oală”, dovedindu-se încă de pe atunci un militant pentru cauza minorităţilor”, scrie hotnews. Autobiografia lui Gheorghe Frunda referitoare la  perioada antedecembristă e destul de  laconică!

Schimbarea de regim, schimbarea de nume

După evenimentele din decembrie 1989 Gigi, devine Gyuri şi cu toate că nu era membru de partid comunist, în 1990 se înscrie în Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR) începând o bogată carieră politică. De la deputat de Mureş din 1990 ajunge de două ori candidat la preşedinţie în 1996 şi 2000, obţinând peste 6% dintre voturi. Carismatic şi bun cunoscător al limbii române, civilizat şi educat, nu e de mirare că obţine tot felul de distincţii şi apelative, precum „Mister Parlament”(1995), „Senatorul Anului „ (1994-1995) sau „Politicianul anului”(1996).  În 1990 s-a căsătorit cu fata vestitului  profesor  urolog Martha , cu Orsolya, care absolvise şi ea cursurile la UMF şi care i-a dăruit două fete în următorii doi ani: Csenge şi Anna.

Întrebări incomode

După ce l-am felicitat cu ocazia împlinirii celor 64 de ani de viaţă, pe  22 iulie,  l-am întrebat pe György Frunda ce poate să-mi spună despre redeschiderea întrebării: a fost sau nu colaborator al Securităţii? Ne-am mirat de temporizarea voită sau întâmplătoare de a începe şicanele cu noi date în  dosar chiar de ziua sa de naştere, acum când nu face politică, ce rost are această campanie de denigrare? Apoi am încercat să punem cap la cap evenimentele din trecut. Cei care  au prins anii dinainte de decembrie ’89 ştiu că relaţiile cu străinii –corespondenţă, întâlniri, nu puteau  să treacă neobservate şi cu atât mai mult fără consecinţe. Interceptarea corespondenţei, ascultarea telefoanelor şi raportarea la „secu” direct sau indirect ce s-a discutat cu străinii, chiar fiind studenţi la UMF sau mai rău, veniţi de peste hotare în vizită. „ O vecină şi prietenă,  M.A. se logodise cu un olandez, care mai venea pe la ea, ne întâlneam, jucam cărţi sau ce făceam, cum apărea maşina străină în faţa casei cum se raporta că am relaţii cu străinii”, povesteşte Frunda, rugându-mă să nu dau nume.” Una dintre persoanele despre care vorbim a plecat în Olanda, alta nu mai e în viaţă, altele sunt în alt oraş. „Am avut fel de fel de nume, sub care raportau despre mine, comandantul  Securităţii, Gheorghe Mărieş  afirma într-un loc că i-am ceut o favoare, un paşaport de Italia pentru nevasta mea profesoară care se ducea la un congres în 1989. Problema e că în ’89 nu eram însurat, soţia mea nu e profesoară, e medic  şi  în acel an nu a fost niciun congres în Italia!”, a povestit Frunda amuzat, care avea numele de urmărit Faur şi Furnea.  „De mai multe ori am fost dus de la Tribunal  la Securitate în 1988-89, iar eu de fiecare dată am scris că refuz colaborarea, documentul a dispărut, iar partea a doua în care eram obligat să scriu că nu voi da publicităţii  încercarea lor de a mă racola, e acolo în dosar.  Am trimis o solicitare la CNAS să verifice unde au ajuns aceste documente”, a mai spus Frunda. „Deci eu nu am fost colaborator , ci urmărit. Am avut 8-10 nume de acoperire. N-au scris că Frunda nu ştiu ce a făcut, ci Furnea sau alt nume conspirativ foloseau pentru a scrie despre mine!,” a explicat Frunda. În perioada 1982 -1985, Frunda este urmărit pentru legături suspecte cu străinii, sub numele de cod Emil, Faur, sau Furnea.

Opinie la opinie separată

Zilele trecute a apărut un articol în ziarul Bursa, în care se afirmă că “György Frunda a furnizat informaţii Securităţii”.  Articolul este semnat de Victor Roncea, despre care Frunda spune că încă din ­ 90 încoace acesta îl urmărește, iar afirmația aparține prof. dr în drept Corneliu Turianu, secretarul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Acesta a contestat printr-o Opinie separată formularea din finalul Adeverinţei Nr. 422/21.04.2015, în care se susţine că informatorului lui Victor Ponta „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/ colaborator al Securităţii, în sensul legii”, afirmând că aceasta trebuie schimbată cu „Dl. FRUNDA Gyorgy a furnizat informaţii Securităţii, dar nu sunt îndeplinite condiţiile impuse cumulativ de art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008”pentru a fi sesizată instanţa în vederea aprecierii asupra calităţii de colaborator al Securităţii.” Într-o înregistrarea video Turianu subliniază că nu se mai poate folosi vechea adeverință potrivit căreia nu a fost colaborator al Securității, dacă între timp apar documente noi, doar că CNSAS “scormone”, dar , stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii este atributul exclusiv al instanţei de judecată.

În premieră

Premiera absolută potrivit prof. Turianu constă într-o „Opinie separată la Opinia separată”, semnată de membrul CNSAS Ladislau Antoniu Csendes, care afirmă că informaţiile oferite de Gyorgy Frunda Securităţii nu au dus la „îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Anul electoral să fie motivul?

Deşi nu se mai consideră un politician activ, Gyorgy Frunda răspunde ca un veritabil politician la întrebarea: are de gând să candideze la alegerile locale de la anul? Campania de discreditare astfel ar avea o logică! Răspunsul vine prompt: “Nu ştiu”. Şi atunci? În atâtea feluri poate fi spus adevărul fără să-l spunem în întregime!

Anexat găsiţi adeverinţa CNSAS Nr. 422/21.04.2015 precum şi opinia separată a prof. Turianu.

publicat în PUNCTUL, iulie 2015

Erika MĂRGINEAN