Vrând poate să ținem pasul cu lumea civilizată, un supermarket din oraș a introdus sistemul de casă rapidă. Asta înseamnă că pe lângă casieriile obișnuite la care șerpuiesc niște cozi lungi ca o zi de post, în capătul celălalt al magazinului sunt vreo trei casierii noi.

Cum te apropii vezi că acolo cozile sunt mult mai scurte, iar deasupra lor atârnă niște afișe care te atenționează că nu poți plăti cu bonuri de masă. Se plătește doar cash sau cu card.

La Casierie o angajată trece cumpărăturile tale pe aparatul de scanare, tu le prinzi din zbor și le pui la loc în cărucior, iar cu bonul primit pe care sub un cod de bară scrie ”Acesta este un tichet pentru plată”, deasupra cu suma cât ai de plată, data, ora, operatorul, stația și cantitatea ( însemnând câte bucăți ai în cărucior). Cu tichetul te duci la un aparat care îți ia banii cash sau de pe card și  îți eliberează un bon fiscal și unul nefiscal, dar numai după ce îți scanează tichetul primit de la casieriță. La ieșire trebuie să arăți la un alt aparat bonul fiscal, după care ești liber să pleci cu marfa.

Durează câteva minute toată treaba, aș zice și câte minute exact, dar inexplicabil, ceasul casieriței care eliberează tichetul merge înainte: ora 21, 26 minute și 34 secunde ora eliberării ticehtului, pe chitanță fiscală apare ora 21 și 19 minute, iar pe bonul nefiscal ora 21, 22 de minute și 40 de secunde.

Sau 20:20 la casieriță și iar pe chitanțe 20:16 respectiv 20:17. Bine, e vorba de 4-5 minute?