Mi-am amintit de această vorbă a profesoarei mele de matematică, o renumită fată bătrână, cea mai exigentă din toată școala. Atât de exigentă era încât la prima oră a primului trimestru dacă și-a pus ochii pe tine de sub lentilele ochelarilor, niște lentile groase ca fundul de borcan , toată școala știa că te-ai înscris deja la examenul de corigență. Rar s-a întâmplat ca să se îmbuneze până la vară, așa că mângăiatul pe creștet cu vorbele rostite cu satisfacție diabolică: ”Bravo, fiule! Se vede că te-ai pregătit. Patru.”-însemna că ne revedem la toamnă!

A ieșit cam lungă introducerea, dar nu m-am putut abține de la descrierea celei care îmi spunea ”Tu, demone, tu care mă privești de parcă ai avea o furcă în locul ochilor”. Zău că nu sunt supărată pe ea, și nici n-am fost vreodată, deși mi-a cauzat destule crampe la stomac, înaintea orelor ei! Cu mintea mea de adolescentă naivă nu puteam pricepe de ce nu-i sunt pe plac. De ce m-a recompensat cu două note de 4 în aceeași oră, când eram singura din clasă care a înțeles întortocheata explicație din primele pagini de teorie la algebră în clasa a IX-a de liceu.

Bineînțeles că m-a lăsat corigentă! Nu mi-a stricat vacanța, dacă asta ar fi vrut, pentru că eram sigură că m-a picat pe nedrept. După afișarea rezultatelor mi-a zis: ”ai fi putut face asta și în timpul anului!” Ce anume, n-am prea înțeles, dar m-am bucurat că nu mai aveam de a face cu ea, la noi fiind repartizată o profesoară tânără care cunoștea și alte cifre și texte decât ”Bravo, treci la loc, patru!”

Recunosc că am pus și răul în față! M-am interesat la un liceu unde au rămas locuri pentru sesiunea din toamnă, ca în caz de doamne ferește, să nu rămân pe dinafară. Pentru ”cei care au deschis televizoarele mai târziu”, trebuie spus că, pe vremea mea, la liceu se intra cu examen de admitere și dacă picai corigența…

Dar să revin la vorba fetei bătrâne, yoghină printre altele. Lucrurile mărunte provoacă lucrurile rele. Nerespectarea regulilor de circulație, de pildă. Azi încalci linia continuă, mâine nu oprești la trecerea de pietoni, poimâne apeși mai tare pedala de accelerație…lucurui mărunte, nu-i așa? Până când într-o sâmbătă dimineață, o neacordare de prioritate și o depășire a vitezei regulamentare în localitate lasă doi copii orfani de tată, niște părinți fără copilul lor …