A fost o vreme când opiniile mele îl duceau la exasperare pe ”mogulul” la care lucram. Nu toate, doar cele inspirate din mijloacele de transport în comun. Iar cu autobuzul? Cele 1700 de semne, tipărite în spațiul rezervat opiniei de pe prima pagină, aveau totuși un impact acceptabil.
De ce mi-am cules subiectele din mijloacele de transport în comun? Simplu. După ce iarna au înghețat în stație, vara au riscat insolația ori s-au udat până la piele așteptându-l pe …Godot, odată ajunși pe un scaun în autobuzul mult așteptat, pasagerii, tovarăși de suferință și prieteni deja, s-au pus la taclale.
Câte declarații mi-a fost dat să aud! Câte știri neverificate, câte opinii și câte povești neterminate pentru că ori povestitorii, ori eu trebuia să cobor.
Altă sursă de știri…taximetriștii. Unii sunt tăcuți, morocănoși. ”Sunteți supărat? ” întreb eu cu toată inocența de care sunt capabilă. Îi citesc deja destul de bine. Chiar dacă e obosit sau decepționat omul ori mai tăcut din fire, ajunși la destinație mă felicit cu vocea tare: ”am reușit să fiu cumințică! N-am scos o vorbă tot drumul!” Nu poate rezista fără să-mi zâmbească și până -mi dă restul, spune și un fel de scuză!
Altul mult prea vorbăreț, uită că omul ia taxiul de obicei pentru că se grăbește…și se pune de relatat din fir a păr un roman fluviu! Se mai și întoarce în spate, dacă i se pare că nu-l urmăresc, privind îngrijorată ba la ceas, ba la drumul întortocheat pe care l-a ales.
Am văzut și taximetrist exigent. N-a vrut să dea cheie până nu i-am zis exact unde vreau să merg. Nu i s- a părut destul de explicită formularea mea. Mi-a ținut o prelegere, cum să zic altă dată ca să fie ”sigur”, nu doar ”precis”, că știe unde vreau să merg.
Și nu în ultimul rând sunt taximetriștii ”reporteri de teren”. Pe cel mai scurt drum – la cea mai mare viteză permisă schițează niște întâmplări ciudate lăsând continuarea pentru ediția viitoare!
S – a ridicat deja și praful lăsat de mașină și încă tot mă minunez: câte nu se întâmplă! Un tip mai multe seri la rând se urca pe acoperișul unui bloc turn, se îmbrăca în costumul lui Adam și își făcea selfie, spre indignarea locatarilor. Blocul avea camere de supraveghere, apoi într-o seară l-a luat ambulanța. Atâta -i povestea, că am ajuns la destinație!
