Multe din cele bune sau mai puţin bune ce ni se întâmplă, sunt puse în seama indicaţiilor ce ne vin de la Uniunea Europeană. Mi se pare firesc să nu fim lăsaţi să acţionăm fiecare, ca stat membru,  după cum ne taie capul, dar nici să executăm orice ordin venit de „sus” precum un soldat neinstruit!

Din câte ştiu, Institutul Cantacuzino, înfiinţată în 1904 a rezistat tuturor culorilor şi regimurilor  politice, autofinanţându-se, tocmai pentru că a produs vaccinuri atât de esenţiale pentru sănătatea publică. De doi ani însă, aflu acum, că Institutul a ajuns să nu mai aibă bani nici de salarii! Şi nu mai produc o serie de vaccinuri importante, pentru că ele pot fi înlocuite cu antibiotice, sau pot fi importate. Avocatul poporului, prof. univ. dr. Gheorghe Iancu în urma reclamaţiilor primite, a sesizat Ministerul Sănătăţii, dar promisiunile nu au depăşit acest stadiu, susţine el. Cu toate acestea nimeni nu vrea să desfiinţeze Institutul, afirmă ministrul Sănătăţii.

Ştiind că e mai uşor a preveni decât a trata o boală, mi se pare de neînţeles de ce nu mai producem vaccinuri? Ca să câştige unele firme producătoare de medicamente? Aş fi vrut să aflu răspunsul, termenul promis pentru rezolvarea problemei fiind depăşit, am urmărit toate ştirile zilei, dar acestea se învârteau în jurul moţiunii de cenzură ce va fi depusă azi în Parlament. Personajul care a dat premii, în aşteptarea verdictului în cazul Valiza a bruscat un microfon, afectat de o întrebare mai sensibilă pusă de o jurnalistă şi a trecut la ameninţări, uitând cu totul de cele sfinte! Mai spre seară UDMR a promis 85% din salariu pentru alocaţia copiilor. Cei surprinşi de radare nu vor mai fi mediatizaţi fără acordul Poliţiei, spunea o altă ştire. În concluzie, luaţi un antibiotic, că nu vom mai fi vaccinaţi!