Etichete

, , ,


94560.noaptea_pe_lac.ss_1.jpgÎmi apar în fața celui de al treilea ochi, așa din senin, aparent fără nicio logică, câte un episod, câte un fragment din filmul în care am jucat cândva. De pildă acum: trec pe trotuarul îngust din imitație de marmură, ce înconjoară complexul alimentar, Braseria Studențească și generoasa ei terasă, plină de ”petrecăreți” , cum ar zice un crainic tv.

Petrecăreții stau pe scaunele de metal cu speteaza impletită, vopsită în alb și beau bere la halbă sau la țap, în timp ce alții ca mine stau la coadă la intrarea în magazin. ”Ce se dă? Ce s-a băgat?”-întreabă câte un curios înainte de a se pune și el la rând.

”…și când ajunge fata pe la mijlocul podețului, în liniștea nopții, deodată aude o voce: ”Ești vie sau ești moartă?” Speriată, fata răspunde. ”Sunt vie!” Mai merge cât merge pășind cu grijă pe podeț, beznă peste tot, doar luna cât mai strălucea ieșind de după nori, iar aude vocea: ”eșșșști viiiieeee saaauuuu mooooaaaarrtăăă?”Fata se uită în stânga, se uită în dreapta, nu vede nimic, dar răspunde speriată: ” Sunt vie!” La care vocea: ”Dacă ești vie, de ce nu faci struguri?!” și ospătarul, un băiat brunet cu tava în mână, se retrage în plină glorie, în aplauzele și răsetele mesenilor, iar noi mai facem un pas spre interiorul magazinului.