Între două dezbateri despre calitățile slăninei cu ceapă ne-a cutremurat o știre! O reporteriță profund afectată ne-a anunțat că românii au mâncat tone de mâncare modificată genetic!

Denumirea poate trezi suspiciuni în telespectatorul care tocmai a mâncat niște pâine cu o delicioasă tocăniță de soia. Faptul oricum e consumat, dar să vedem măcar ce o fi însemnând ”mâncarea modificată genetic”, mai precis cea preparată din făina și soia!

Modificarea genetică a mâncărurilor

Procesul în care în laborator se elimină ori se introduc gene în materialul genetic al plantelor sau al animalelor pentru a obține anumite trăsături specifice se numește modificare genetică.

Astfel plantele modificate genetic (OMG) pot fi rezistente la dăunători, tolerante la anumite condiții de mediu sau pot avea o valoare nutritivă îmbunătățită. Deasemenea anumite cereale OMG sunt concepute pentru a produce un pesticid intern care să descurajeze dăunătorii.

Subiectul nu e nou și de-a lungul anilor a fost intens dezbătut privind potențialele riscuri ale OMG-urilor pentru sănătatea umană și mediul înconjurător.

În general sunt sigure

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Academia Națională de Științe din Statele Unite au concluzionat că alimentele modificate genetic disponibile pe piață sunt, în general, la fel de sigure ca și alimentele obținute prin metode tradiționale de selecție.

Preparate din soia modificată genetic

Soia modificată genetic este adesea utilizată pentru a produce ingrediente cum ar fi făina de soia, uleiul de soia sau proteina de soia, care sunt componente comune ale multor produse alimentare procesate. Aceste ingrediente pot fi utilizate într-o varietate de produse, inclusiv pâine, biscuiți, paste, supe, sosuri și înlocuitori de carne pe bază de plante.

Produsele sunt verificate

De obicei, înainte ca astfel de produse să ajungă pe piață, ele sunt supuse unor teste și evaluări de siguranță pentru a se asigura că sunt potrivite pentru consumul uman. Organizațiile de reglementare și siguranță alimentară, cum ar fi Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), sunt responsabile pentru evaluarea și aprobarea alimentelor modificate genetic în Uniunea Europeană.

Totuși…

Este importantă continuarea cercetărilor pentru a evalua impactul pe termen lung al consumului de alimente modificate genetic, deoarece domeniul știinției evoluează permanent.

Îngrijorări legate de alimentele modificate genetic

– introducerea de gene străine în plante ar putea determina apariția unor noi alergeni alimentari, dar alimentele modificate genetic sunt supuse unor teste riguroase pentru a evalua riscul de alergie.

-unele procese de modificare genetică pot implica utilizarea genelor care conferă rezistență la antibiotice. Riscul este considerat redus, iar organismele modificate genetic sunt supuse unor teste pentru a se asigura că nu prezintă pericole semnificative pentru sănătatea umană.

-alimentele modificate genetic pot avea un impact asupra mediului, de exemplu, prin creșterea rezistenței plantelor la dăunători, reducând astfel necesitatea folosirii pesticidelor. Cu toate acestea, există îngrijorări cu privire la posibilele efecte negative asupra ecosistemului și biodiversității.

Ca să-mi aduc contribuția la bunul mers al științei, afirm pe propria-mi răspundere: în urma unui consum susținut de preparate din carne de pui (de magazin) în ultimii zece ani, cel puțin, nu am mai avut nevoie de antibiotice de niciun fel! În curând se împlinesc doi ani de când am rărit sau chiar am exclus din meniu carnea, dar rezerva de antibiotice încă funcționează! QED sau ce?

Așa cum era de așteptat, pentru partea științifică (documentarea) îi mulțumesc prietenului meu, Gipity!